 Sponsorii RJH: B'nai B'rith International si Federatia Comunitatii Evreiesti din Romania |  |
| Evenimente § Articole | english version |
|
de Felicia Waldman România ramâne etern un loc fascinant. O confirma - înca o data, daca mai era nevoie - întrecerea (nu neaparat socialista) care se desfasoara în ultima vreme între acutizarea unui nationalism manifest, vizibil în cele mai recente sondaje, dar si cu ochiul liber, si numarul tot mai mare de evenimente dedicate dialogului interetnic.  În aceste circumstante o întrebare legitima ar fi: ce diferenta mai poate face un simpozion în plus sau în minus? Raspunsul ar putea fi gasit în conferinta internationala intitulata "Minoritati, mosteniri culturale, civilizatie româneasca contemporana", organizata în zilele de 21-22 octombrie la Bucuresti, la Hotelul Crowne Plaza, de Ministerul de Externe român împreuna cu B'nai B’rith International si Federatia Comunitatilor Evreiesti din România, cu sprijinul financiar al Guvernului SUA (prin intermediul USAID si World Learning), Guvernului României, organizatiei Civic Education Project Romania si Centrului de Studii Ebraice "Goldstein Goren" al Universitatii Bucuresti.   Departe de a fi un eveniment singular, conferinta constituie în fapt o componenta a unui proiect mai mare, axat pe "Mostenirea Culturala a Evreilor din România" (Romanian Jewish Heritage). Initiat la începutul noului mileniu, proiectul a fost lansat oficial la sfârsitul anului 2002, gratie unui generos grant acordat organizatiei B’nai B’rith International de catre Guvernul SUA, în cadrul Programului de Parteneriate Româno-Americane Durabile al Agentiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala (USAID), grant administrat de World Learning.
Proiectul, derulat în parteneriat cu Federatia Comunitatilor Evreiesti din România, are niste obiective extrem de generoase. Printre altele urmareste crearea unei arhive digitale comunitare pe Internet (cu informatii de cultura generala - istorie, religie, literatura - dar si despre persoane, familii, comunitati, astfel încât cei interesati sa-si poata urmari genealogia si radacinile), o documetare cuprinzatoare a asa-numitelor "Jewish trails" din România (posibile trasee turistice cuprinzând obiective de interes pentru istoria evreilor români, în special pentru cei care doresc sa afle mai multe despre mostenirea culturala evreiasca), îmbunatatirea comunicarii interetnice si a cunoasterii reciproce a minoritatilor nationale si constientizarea rolului minoritatilor într-o societate civila multietnica, democratica si diversa. Dedicata promovarii valorilor culturale ale minoritatilor etnice în contextul României contemporane, conferinta "Minoritati, mosteniri culturale, civilizatie româneasca contemporana" a constituit un bun prilej pentru schimbul de idei privind modalitatile de conservare, comunicare si receptare a culturii proprii în raport cu a celor din jur. Reflectând asupra dinamicii relatiei minoritate-majoritate, dar si asupra raporturilor inter- si chiar intra-minoritare, lucrarile prezentate de cei 21 de vorbitori au adus informatii utile despre succesele si insuccesele, sprijinul dar si piedicile întâlnite în pastrarea mostenirii culturale a diverselor minoritati. Împartita în trei sectiuni - Multiculturalism si dialog interetnic, Proiecte de succes pentru pastrarea mostenirii culturale si Mostenirea culturala evreiasca: lectii traite, lectii învatate - conferinta a intentionat sa ofere posibilitatea învatarii din experienta celuilalt - atât pozitiva cât si negativa. Fiindca pe lânga prezentarea unor modele de actiune s-au discutat si motivele pentru care astazi este nevoie de proiecte pentru pastrarea mostenirii culturale a unor comunitati care au disparut (ne referim, evident, la evreii si la tiganii deportati în perioada guvernarii Antonescu).  Onorata de prezenta Ambasadorului Statului Israel la Bucuresti, doamna Rodica Radian-Gordon, si de o serie de alti înalti diplomati, reprezentând SUA si diverse tari europene (printre care Austria, Slovacia, Federatia Rusa, si chiar Comisia Europeana), conferinta a fost salutata de Ministrul Afacerilor Externe, domnul Mircea Geoana - care a vorbit despre importanta dialogului interetnic si în mod particular a proiectului "Mostenirea Culturala a Evreilor din România", pe care îl cunoaste si l-a sprijinit permanent; de Ambasadorul Statelor Unite ale Americii, domnul Michael Guest - care a subliniat importanta confruntarii cu trecutul si pastrarii mostenirii culturale a minoritatilor; de domnul Dan Mariaschin, vice-presedinte al organizatiei B’nai B’rith International si de domnul Sorin Iulian, reprezentant al Federatiei Comunitatilor Evreiesti, vorbind în numele acad. Nicolae Cajal (care din pacate nu a putut participa), care au subliniat relevanta proiectului si conferintei în contextul românesc.
 Prelegerile au abordat teme dintre cele mai variate, demonstrând multitudinea de perspective din care pot fi privite relatiile interetnice. Istoricul Jeremy Cohen, Director al Institutului pentru Diaspora "Goldstein Goren" al Universitatii Tel Aviv, a vorbit despre "Evrei, Diaspora si experienta minoritatii", aducând o viziune de ansamblu asupra fenomenului. George Voicu a particularizat subiectul din perspectiva româneasca, facând o interesanta incursiune sub titlul "Gala Galaction si mostenirea culturala evreiasca". Cu binecunoscuta-i preocupare pentru imagologie, Andrei Oisteanu a analizat "Toleranta românilor fata de minoritatile etnice - între mit si realitate", trecând în revista modul în care a fost reflectata în literatura si presa în istoria recenta.
 Iesita din comun si deosebit de incitanta, prelegerea lui Michael Shafir, "De la goy-evreu la evreu-goy", o adevarata autobiografie, analitica si exemplara, a trezit o vie reactie de simpatie din partea celor aproximativ 100 de participanti.
Schimbând putin registrul, William Totok a facut un prim pas în directia comparatiei cu situatia altor nationalitati, vorbind despre "Germanii din România între nazism si stalinism". Continuând linia comparativa din perspectiva multiculturalismului, Miklos Bakk, conferentiar la Universitatea "Babes-Bolyai" din Cluj, a vorbit despre "Strategiile politice ale UDMR si modelul multicultural în România".
Sectiunea "proiecte pentru pastrarea mostenirii culturale" a facut pasul de la teorie la practica. Deschisa de Peter Eckstein Kovacs cu câteva necesare lamuriri cu privire la "Structurile guvernamentale implicate în problematica minoritatilor nationale în trecut si în prezent", a doua parte a zilei a continuat cu descrierea de catre Magdalena Andreescu a proiectului Muzeului Taranului Român "Laolalta", prin definitie multicultural si interetnic. Sub titlul "Prezenta de un mileniu a armenilor în România - un mod de convietuire etnica" Varujan Vosganian a uimit asistenta amintind despre originea armeneasca mai putin cunoscuta (sau de-a dreptul ne-) a unor personalitati culturale românesti din ultimele doua secole. Vorbind despre "Actiuni mimetice si regenerative în pastrarea identitatii minoritatilor nationale", cu referire particulara la slovaci, Andrei Ioan Stefanko a demonstrat ce înseamna talentul scriitorului, indiferent de context. "Fotografia digitala a unei candele arzând", prezentata de Stefan Maier, managerul proiectului "Romanian Jewish Heritage" si cuvintele Deliei Grigore (Aven Amenza), care a evocat emotionant istoria rromilor sub titlul "Populatia Rroma din România: aparitia unei identitati stigmatizate", au încheiat ziua, nu înainte însa de a da ocazia celor prezenti sa puna întrebari si sa discute cele auzite. Ultima sectiune a conferintei a fost dedicata mostenirii culturale evreiesti din perspectiva lectiilor traite si învatate. Deschisa de Lya Benjamin si Harry Kuller de la Centrul pentru Studierea Istoriei Evreilor al Federatiei Comunitatilor Evreiesti, care au vorbit despre "Semnificatia Templului Coral în cadrul mostenirii culturale evreiesti" si respectiv despre "Forma si fondul mostenirii culturale a evreilor", ocazie cu care a fost facuta si o scurta prezentare a tipului de informatii ce vor fi disponibile în cadrul arhivei digitale amintite, sectiunea a continuat cu doua interventii de exceptie.  Sub titlul "Holocaustul din România si consecintele sale în imagini fotografice" Radu Ioanid a impresionat asistenta cu o serie de fotografii aduse de la Muzeul Memorial al Holocaustului din Washington, fiecare având în spate o întreaga poveste - orfanii din Transnistria, comunitatile distruse din Basarabia si Bucovina, si nu numai. Venind tot de la Muzeul Holocaustului din Washington, Paul Shapiro a demonstrat ca nu trebuie sa fii de origine româna si nu trebuie sa fi trait aici ca sa întelegi (si sa prezinti în limba locala!) evolutia antisemitismului intelectual si cultural care a facut posibil Holocaustul din România.
Exemplificând la propriu lectiile traite, Ruth Glasberg Gold, supravietuitoare, în mod miraculos, a unei lungi serii de experiente inimaginabile, culminând cu Transnistria (unde a ajuns orfana la 11 ani), si-a prezentat pe scurt povestea, editata într-o carte de renume international, disponibila acum si în România (Timpul lacrimilor secate, Editura Hasefer 2003). Ultima parte a conferintei a cuprins câteva consideratii pertinente ale lui Dorel Dorian despre "Mostenirea culturala evreiasca, între dainuire, reevaluare si relansare" si ale lui Liviu Rotman, de la Universitatea Tel Aviv, despre aspectele contemporane ale "Gestionarii memoriei istorice", precum si o noua trecere în revista, în imagini, a evenimentelor care au constituit Holocaustul din Basarabia, facuta de data aceasta de Victor Eskenasy de la Radio Europa Libera. În final, Alexandru Florian, manager pentru România al proiectului "Romanian Jewish Heritage", a subliniat caracterul interdisciplinar al acestei întreprinderi, prezentând înca o data obiectivele urmarite.  Conferinta s-a încheiat cu o foarte aprinsa dezbatere între vorbitori si publicul numeros prezent în sala. Lucrarile au fost înregistrate si urmeaza a fi publicate într-un volum, foarte probabil la începutul anului viitor.
Dincolo de ineditul unor informatii, imagini si abordari, acest nou simpozion international a iesit din comun prin faptul ca a reusit sa adune "laolalta" si sa faca posibila împartasirea unor experiente minoritare total diferite, din care putem învata cu totii, copiind succesul si evitând greselile.
|
