Comitetul Director al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania adreseaza, cu prilejul implinirii a 75 de ani de la inaugurarea acestei sinagogi, cele mai calde felicitari Obstii evreilor din Gheorghieni.

Apreciem, in mod deosebit, eforturile depuse de comunitate si de conducerea ei harnica si inspirata in mentinerea acestui sfant locas care ne aminteste de trecutul acestei comunitati ce numara, inainte de Holocaust, aproape 1000 membri, iar dumneavoastra, localnicilor evrei, de bunici, parinti si altii a caror amintire va este atat de draga.

Va dorim ani multi de sanatate, prosperitate si o buna convietuire cu toti cetatenii din Gheorghieni.

Comitetul Director al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania

Comunitatea evreilor din zona Gheorghienilor avea, in anul 1940, aproape 1000 de membri. Toti acestia, in perioada Holocaustului, au fost deportati in lagarele de exterminare de catre autoritatile fasciste care au ocupat Ardealul de Nord. Au fost omorati 896 de evrei: barbati, femei si copii. Doar 92 de evrei au supravietuit Holocaustului.In prezent, comunitatea are doar 26 membri. Consideram potrivit sa rememoram aceste cifre reale si foarte dureroase, in aceste momente tensionate, cand reprezentanti ai unor organizatii neoextremiste incearca sa acrediteze, in fata generatiilor tinere, nascute dupa 1945, ideea ca nu a existat nici un Holocaust. Initiativa domnului Geller Geza, responsabilul obstii evreilor din Gheorghieni de a repara sinagoga, la 75 de ani de la inaugurare, este demna de toata lauda. Frumusetea acestei sinagogi, care a bucurat ochii si inimile inaintasilor, care ne bucura si pe noi, trebuie si merita sa existe peste timp si spre bucuria urmasilor nostri. Multumiri trebuie adresate tuturor celor care au sprijinit aceasta initiativa si care au participat la sarbatorirea sinagogii, o adevarata celebrare iudaica. (R.E.)

Holocaustul, la care autoritatile horthyste si szalasiste au participat prin deportari masive in lagarele mortii, a redus populatia evreiasca din zona orasului (inclusiv satele vecine) de la o mie de suflete la nici o suta. Astazi, comunitatea este extrem de restransa ca numar (sub 30 de membri dintre care unii in casatorii mixte). In aceste conditii -la initiativa presedintelui comunitatii, ing. Geller Geza, si cu sprijinul activ al unor evrei din Israel, originari din Gheorghieni (Margareta Stein, Bernard Herskovitz, familiile Berliner, Szegal, Kahan, Karplez, Blutner, Svartz, Morgenstern, Gluzer, Grubner, Gantz, Tabak, Tauber, Perl s.a), care au contribuit direct la strangerea fondurilor, initiativa sustinuta de F.C.E.R. si de "Joint", ca si de autoritatile locale, s-a reusit ca Sinagoga sa fie reparata. Pentru a afla cum s-a desfasurat acest emotionant eveniment, ne-am adresat domnului consilier ing. Paul Schwartz, participant din partea F.C.E.R.

Au fost in Sinagoga peste 200 de persoane, nu pot spune cu precizie, dar incaperea era arhiplina. Pe langa enoriasi, oaspeti din Tg. Mures, Brasov, din Israel; au fost reprezentanti ai tuturor cultelor din oras: romano-catolici, ortodocsi, greco-catolici, catolici de rit armean,reformati, unitarieni. Din partea autoritatii locale, a participat domnul subprefect Dezsi Zoltan. Dnii Gideon Bruchmaier si Iancu Izidor au tinut o slujba religioasa dedicata acestui eveniment. Dl ing. Geller Geza, presedintele comunitatii a salutat participantii si a subliniat importanta acestei sarbatori pentru viata spirituala a evreilor, ca si a tuturor concitadinilor din Gheorghieni si din zona.

Au vorbit oaspeti din Tg.Mures, profesorul Ladislau Grun, supravietuitor al Holocaustului, cunoscut pentru lectiile pe care le tine pe aceasta tema in diverse scoli din orasele ardelene, Alexandru Ausch, secretarul Comunitatii Evreilor din Tg.Mures, apoi oaspeti din Israel, dna Margareta Stein si Bernard Herskovitz (Bar Zvi Dov). Ei au adus si un dar simbolic, o menora din partea fostilor concitadini, aflati in tara sfanta. Ma voi opri la cuvintele dnei Margareta Stein: " M-am gandit ca mortii nostri nu au morminte, dar cred ca sufletele lor au venit astazi la aceasta Sinagoga si tot ele ne-au determinat sa luam initiativa de a sarbatori acesti 75 de ani ai existentei ei ". Dna Margareta Stein este in varsta de 82 de ani (pe care nu-i arata, caci pare cu multi ani mai tanara), iar, copil fiind, a fost martora la inaugurarea Sinagogii. Din partea reprezentantilor cultelor au rostit rugaciuni preotul romano-catolic Pall Sandor (in limba ebraica, dupa care a cantat imnul sionist si al statului Israel, Hativka) si studentul in teologie (reformat) Osz Elod.

Corul Comunitatilor Evreilor din Brasov, insotit de consilierul Gombos Teodor (care canta in cor) a prezentat un program de cantece in limba idis si ebraica, program ce a insufletit asistenta. Au fost apoi vizionate lucrarile, expuse in sala sinagogii mici, ale artistului plastic Karanczi Sandor, profesor, pensionar de confesiune romano-catolic, care a fost martor la deportarea evreilor din Gheorghieni. El isi aminteste ca dintr-o familie de evrei, vecina cu familia sa, care a fost deportata, s-a intors in 1945,numai un copil bolnav, cu handicap, ceilalti (parintii si opt frati) fiind ucisi. Dupa razboi, artistul a vizitat muzeul lagarului de la Auschwitz, de unde a adus o piesa de lemn si sarma ghimpata, din care a executat o lucrare in amintirea celor asasinati si care, alaturi de alte lucrari grafice (inspirate din cutremuratoarele fotografii de la Auschwitz), face parte dintr-o expozitie itineranta ce a fost deja prezentata in peste 200 de sali, in diverse orase din tara si strainatate.

In viitor vrem sa organizam un club al tinerilor, eventual dotat din fonduri locale, cu computere, iar apoi vom mai vedea. Doresc sa evidentiez tineretea relativa a presedintelui acestei comunitati, Geller Geza, nascut in 1956, inginer cu specializare in informatica, un om apreciat in intreprinederea mecanica unde este sef de serviciu, care sustine intreaga activitate a comunitatii.

Varstnici, tineri, studenti, elevi, copii in straie de sarbatoare... Cate lacrimi si emotii la cei aflati in Sinagoga... Pereti intregi sunt placati cu numele celor disparuti..." Ne-am inspirat de la «Yad Vashem» " (G. Bruchmaier)

Inginer GELLER GEZA, presedintele Comunitatii Evreilor din Gheorghieni:
Aceasta Sinagoga, careia ii sarbatorim astazi 75 de ani de existenta, a facut parte din viata orasului si a evreilor de aici, asa cum ii dorim si de acum inainte [...]. Permiteti-mi sa multumesc pentru ajutorul moral si material primit pentru renovarea Sinagogii si organizarea acestei aniversari, conducerii F.C.E.R., Comunitatii Evreilor din Tg.Mures, comunitatii din Israel a evreilor originari din Gheorghieni, doamnei Laks Stein Margareta, dnei dr. Calenstein, Friedman Eszter si dr. Freidman Ernest. Multumiri Parohiei Romano-Catolice, Dlui protopop Hajdo Istvan, care ne-a oferit o schela pentru renovarea cladirii Sinagogii. Multumiri fostilor mei profesori, dlui subprefect Deszi Zoltan, artistului plastic Karancsi Sandor.

Nici acest "taciune" sa nu se stinga
Asa cum este scris la intrare, aceasta este o poarta catre Dumnezeu. Copil fiind, am vazut cum se ridica Sinagoga, i-am vazut pe muncitori cum puneau fiecare caramida. Bunicul meu era Sehter pe cand la Gheorghieni locuiau 1.000 de evrei, care se rugau intr-o casa a unui evreu, Friedman [...]. Dintre acesti oameni cunoscuti care si-au legat soarta de acest oras au fost Kraus Eliezer si Freund Mose, ultimul fiind ucis in Holocaust. Doctorul Klein era presedintele organizatiei sioniste. Nu poate sa se piarda tot ce au semanat acesti oameni.

Clipe de comuniune sufleteasca
In aceste clipe ale sarbatoririi acestui lacas de cult, suntem cu totii patrunsi de sentimente deopotriva de bucurie, dar si de durere la amintirea celor ce au trecut prin Apocalipsa secolului XX [...]. Toti ne inaltam ruga in amintirea lor - evrei, romani si maghiari, armeni, de alte etnii. Fie ca aceste clipe de comuniune sufleteasca sa intaresca dragostea intre semeni si crezul nostru in bine[...]. Salom!

Mentinerea sentimentului religios
Am primit cu multa satisfactie si bucurie hotararea dlui Geller Geza de a initia aceasta sarbatorire - aniversarea a 75 de ani de la infiintarea Sinagogii din Gheorghieni. Ii multumim si il felicitam pentru tot ceea ce face pentru obste, pentru mentinerea sentimentului iudaic [...]. Grupaj realizat de BORIS M. MEHR

(Comemorarea pogromului din Dorohoi, 1 iulie 1940)

O delegatie a Asociatiei Evreilor Originari din Dorohoi si Imprejurimi, condusa de Doru Koler, vicepresedintele Asociatiei, Rabinul Iosif Wasserman, israelian originar din Dorohoi, impreuna cu doua surori ale sale, Rabinul Kati (Israel), Rabinul Margulis (Elvetia), originar din Bucecea, Zvi Barbiro, om de afaceri israelian, originar din Darabani, au participat la comemorarea victimelor pogromului de la Dorohoi, din 1 iulie 1940. La ceremonia de la cimitirul evreiesc din oras, au luat parte primarul Municipiului, Vasile Gherasim, prefectul judetului Botosani, Costica Macaleti, numerosi localnici. Vorbitorii - Doru Koler, primarul Vasile Gherasim, consilierul Iancu Isidor - au evocat principalele momente ale tragediei de acum 63 de ani. In urma tratatului Ribbentrop-Molotov, armata romana s-a retras din Basarabia si Bucovina de Nord. In luptele de la Hertza, soldatul T.R. Emil Aroneanu, o companie a Regimentului 3 Graniceri a intrat in cimitir si a masacrat batrani, femei, copii prezenti la inmormantare sub aberanta acuzatie de a fi ... atacat armata romana. "Atacatorii" erau Iancu Herscu, de 94 de ani, Cherbis Iosub, de 80 de ani, Ceausu Malca, de 65 de ani, copii intre 3-6 ani... Vorbitorii au subliniat faptul ca neuitarea acestui moment de eclipsa a istoriei se constituie in chezasie pentru nerepetarea lui. Ruga pentru odihna kedosim-ilor si Kadish-ul colectiv au incheiat solemnitatea. Rabinul Iosif Wasserman a rostit un Dvar Tora la Sinagoga din oras. In aceeasi zi, a avut loc dezvelirea unei placi comemorative, in memoria Rabinului Pinhas Wasserman, care a pastorit multi ani aceasta obste, intr-o piateta care-i va purta numele. Dupa ruga de Maariv, a avut loc un Kidush oferit de familia Wasserman, onorat de primarul Vasile Gherasim.

In Israel, a luat fiinta recent Organizatia Unitara a Originarilor din Romania. Organizatia are scopul de a reuni conducatori ai altor organizatii si personalitati independente ale Alialei romane. Printre obiectivele propuse s-au numarat: creare, in Israel, a unui muzeu al iudaismului din Romania; organizarea, in 2003, a unui congres international al evreilor originari din Romania care traiesc in Raspandire; conservarea traditiilor iudaismului roman; studierea contributiei Alialei romane la dezvoltarea Israelului;noi modalitati de reprezentarea israelienilor originari din Romaniain relatii cu organisme interne si internationale. Participantii la intalnire au ales conducerea OUOR: Moshe Nativ - presedinte, Itzhak Artzi - presedinte al Consiliului de conducere; Menahem Ariav - copresedinte; Moshe Nagor - vicepresedinte; Zvi Bendov - secretar; Moshe Zellinger - trezorier.

Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania

Domnului Moshe Nativ, presedintele Organizatiei Unitare a Originarilor din Romania

Conducerea Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania va adreseaza cordiale felicitari pentru alegerea Dv. in functia de presedinte al nou infiintatei Organizatii Unitare a Originarilor din Romania. Incredintati ca va veti consacra intreaga competenta pentru realizarea dezideratelor ce va stau in fata, va asiguram de intregul nostru sprijin si va uram mult succes in noua Dv. activitate.

Comitetul Director al F.C.E.R.