Evreii s-au stabilit la Roman - socotit unul dintre primele cinci orase ale Moldovei, ca marime, loc de trecere si de desfacere a produselor din tarile limitrofe - Inca din secolul al XVI-lea, fapt Inscris si In Pincasul Societatii "Sacra" si In documentele aflate In custodia Societatii "Iuliu Barasch". Iacob Psantir, In Cronica evreilor din Tarile Romane (Iasi, 1871) aminteste de prezenta multor pietre funerare care atesta deopotriva existenta evreilor pe aceste teritorii, precum si despre ocupatiile Imbratisate de evrei. In Incercarea sa monografica, Comunitatea evreiasca din Roman, Israel Laivandman ("Hasmonaea", 1935) afirma ca: "Abia pe la 1700 se poate vorbi de Inceputul organizarii Comunitatii evreilor din targul Romanului".

O data cu aparitia Statutului "Comunitatii Cultului Israelit din Romania" (tiparit In Tipografia "Leon Friedman"), se subliniaza Indatoririle enoriasilor de a Intretine spitalul, de a sustine o scoala primara de baieti si fete, oferindu-le ajutoare, hrana, lemne si de a Intretine imobilele etc. In Pincasul din 1810, se aminteste si de ajutorarea cu bani, fara dobanda, "a meseriasilor In nevoie" etc.

Documentele atesta ca evreii au reusit sa se Incadreze In viata economica si social-culturala. Constantin Mavrocordat relateaza despre o disputa Intre doi negustori, iar Mihai Racovita Voda - In Hrisovul din anul 1709, publicat de Episcopul Melchisedec In Cronica Romanului - sublinia existenta, dupa 1700, a negustorilor evrei: "...ori crestini, ori armeni, ori jidovi" sunt prezenti In targuri; si, nu numai atat, uniti In bresle, meseriasii aveau sa joace un rol important. Meseriile (cizmari, croitori, lemnari, brutari, birjari, tamplari, tipografi, zugravi, dogari etc.) le practicau "cu pricepere", In special meseriasii bijutieri si argintari. Maiestria mestesugarilor evrei a fost apreciata de istorici, printre care N. Iorga si G. Zane. Constantin Negruzzi semnala, la randu-i, Intr-un articol aparut In "Alianta Romaneasca" (1837), ca la Roman esti Intampinat de "un lant de dughene de evrei".

O perioada deosebita In viata comunitatii evreiesti de aici este circumscrisa In acele momente In care primar al Romanului (la 1865) a fost tatal doamnei Viorica Agarici - presedinta filialei locale a Crucii Rosii, care a dat, In 1941, asistenta medicala, hrana si Imbracaminte supravietuitorilor din "Trenul Mortii". Marius Mircu Ii va Inchina pagini Inaltatoare In Ce s-a Intamplat cu evreii In si din Romania (vol. II). Primarul a intervenit "In mod oficial, pentru ca evreii din Roman sa Intemeieze un Templu si o scoala moderna...", fapte Inscrise In presa evreiasca, care, la randul ei, a cunoscut o Inflorire remarcabila. Se dezvolta ideea emigrarii si a colonizarii Tarii Sfinte, organizarea de societati sioniste si Infiintarea presei sioniste.

Date ample despre Roman ne-au fost puse la dispozitie de istoricul si cercetatorul Pincu Pascal, din Piatra Neamt, care are In pregatire o monografie, si caruia Ii multumim si pe aceasta cale. De un real ajutor ne-au fost si datele oferite, cu generozitate, de scriitorul Haralamb Zinca si de catre actualul presedinte al Comunitatii Evreilor din Roman, dl prof. Iancu Wexler.

In 1859-1860, erau 3 288 de evrei; In 1899 - 4 019, In 1930 - 5 925. O situatie statistica, dupa un documentar inserat In volumul Contributia evreilor din Romania la cultura si civilizatie reda "Activitatea Cultului Mozaic din Intreaga tara, de la 1918 pana la 1943". Astfel, "Oficiul judetean Roman": In 1940 - 5.689 de suflete, 18 sinagogi si 2 rabini, 2 cimitire; In 1941 - 6.485 de suflete, 18 sinagogi si 2 rabini, 2 cimitire; In 1942, erau In functie 18 sinagogi cu 2 rabini (Isacsohn Salomon si Frenkel Mendel), 5 hahami, 2 cantori, 16 oficianti. Populatia Romanului era de circa 7.000 de suflete (erau cuprinsi si evreii evacuati din comunele din Imprejurimi: Bozieni, Bara, Demienesti, Bacesti); In 1943 - 6.470 suflete, 18 sinagogi si 2 rabini, 2 cimitire. Actualmente, In Roman, sunt 30 de familii - respectiv, 60 de evrei.

Se mentioneaza ca, Inca In secolul al XV-lea, "la Roman exista o sinagoga denumita «Sinagoga de lemn»... situata pe locul unde se afla astazi Sinagoga centrala" (dupa Manes Leib). Refacuta In 1703, a cazut prada flacarilor In 1830. O Meghila In limba ebraica (1572) aminteste aceasta sinagoga, precum si numeroase legende legate de existenta ei. Se mai mentioneaza ca "Sinagoga de lemn" a fost vizitata de fiul lui Stefan cel Mare - Bogdan Voda cel Orb, care a donat bani sinagogii, din care s-a cumparat o Tora, numita "Tora lui Bogdan Voievod" (din cronica lui Iosef Kaufman). Si tot legendele Inscriu faptul ca Alexandru cel Bun "a cerut evreilor din Roman sa se roage lui Dumnezeu sa izbandeasca asupra dusmanilor... Victorios, domnitorul i-a scutit de dari timp de trei ani pe evreii din Roman" (6 secole de convietuire. Din istoria comunitatilor evreiesti din Romania). Treptat, s-a organizat Sfatul Meseriasilor (unul dintre presedinti a fost Iosif Zilberman, tatal scriitorului Haralamb Zinca; participant la Razboiul pentru Re-Intregire; a fost Incetatenit). Vechi Pinkasuri atesta existenta acestei sinagogi, dar si asociatiile (Poale Tedek), care au contribuit la Inaltarea unor case de rugaciune.

In 1880, "In Intreg districtul Romanului erau 22 de lacasuri de rugaciune". S-au construit, dupa 1825: Sinagoga "Beit Rison Bethhamidras"; pe locul sinagogii de lemn, arsa, s-a ridicat sinagoga de azi (1837); "Rabi Leiwi" (1856); "Bait Hadas" - "Moske" (1860); "Sinagoga Cizmarilor" (1870); "Alt-Neu Beth Hamidras" (1876); "Michel Leizerovici" (1878); Sinagoga "Rintzler" (1880), "una dintre putinele sinagogi centenare, construite din lemn, care au rezistat pana In zilele noastre"; "Sinagoga Lipscanilor"; "Zalmina"; "Bais Seim"; "Bais Iaacov"; "Kalman Leizer"; "Branisteanu"; Sinagoga "Croitorilor" ("Poale Tedek", construita In 1898). Actualmente, functioneaza "Sinagoga Leibziger", unde oficiaza Herman Strul Ioina (vineri si sambata).

• Intre 1870-1880, au existat circa "20 hedarim... o Talmud Tora... condusa de Adolf Gross".

• Rabini, cantori: Iehuda Leib (m. 1747); Zvy Hirs; Rab Ithak ben Iehuda Leib; Froim Iosif Galant; David Beer; Solomon Isacsohn; Iacov Beris; Iancu Beres; Hascal Stam (cantor); Segal Copel; Menahem Mendel; Rubin Lipa; Herman Strul Ioina s.a.

• Epitropi: Leiba (staroste, 1790); Lupu Davidovici (1870-1880); Isaac Avram; Oisie Vigder; Iosef Weiss (1904); Iohan Zisu (1906-1907); Moise Stein; av. Avram Cremer (presedinte In 1926 si In 1936); Aba Avraham; Itic Sin Marcu; Marcu Margulius; M. Stein.

"Despre scoala din Roman se vorbea pretutindeni cu toata admiratia" (Avram Suchar). Din 1865, primarul Incuraja si sprijinea dezvoltarea Invatamantului modern evreiesc: "Sa formati un plan pentru construirea unei sinagogi de Inchinaciune si o scoala pentru Invatamant..."
- 1817 - se Intemeiaza primul asezamant scolar al Comunitatii Evreilor din Roman - Talmud Tora (institutor de limba ebraica - Mozes Schwartz)
- In 1836, erau 10 melamezi ? Dupa 1850, se creeaza scoli moderne, iar cea de la Roman (aprobata In 1866) a fost socotita "una dintre cele mai vechi din tara"
- In 1866, pentru construirea unei scoli moderne si a unei sinagogi au militat un numar de fruntasi evrei, ajutati si de primarul de atunci al Romanului
- 1868 - "Scoala Israelita Romana" (cu 60 elevi), fiind apreciata de V. Gh. Mortun: "Fapta dvs. si staruinta ce ati depus In Indeplinirea sarcinii ce v-ati luat, merita toata lauda oamenilor de bine..."
- 1893-1933 - Este Infiintata "Scoala primara Israelito-Romana" ("sub patronajul Comunitatii Israelite si sustinuta din fondurile acestei Comunitati"; directori In timp: N. Bellu, I. Goldenthal, Naum Paraschiv, Suchard Rivenzon s.a.), "o scoala primara superioara"
- 1928 - S-a Infiintat gradinita de copii "Gan Ieladim" (institutoare: Tony Avram si Rasela Rivensohn, Lola Rotenberg)
- Intre 1942-1944, au functionat: "Scoala de baieti" (directori Camille Beer si av. Meir Iosub) si "Scoala de fete" (directoare Fanny Horovitz); "Liceul teoretic mixt" (fost gimnaziu, director Zicman Feider)
- In 1940 - scolile numarau 582 elevi si 27 cadre didactice; In 1941 - 627 elevi si 42 cadre didactice, iar In 1943 - 659 elevi, 44 cadre didactice (dupa Contributia evreilor din Romania la cultura si civilizatie).

• Profesori: Alfred Ravici; Zeilig Sor; Defrin Israel; M. Schwartz; Cardas; Moise Steinholtz; Samuel Lamm; Moise Landmann; Vulcu Cucu; S. Feier; Itic Orenstein; A. S. Rappaport (profesor si publicist, a predat si limba ebraica); M. Stein; Matias Rabiner; M. Valter; Elias Feldstein; Bella Yohan; I. Suchard Rivenzohn; Iosef Neulicht (director al scolii din 1909-1916); Avram Sucher (pedagog, cu o vasta cultura iudaica) s.a.

• Ziare sioniste:
- 1890 - "Hatofe"; "Hai Israel"
- 1894 - apare saptamanalul In idis "Der Volks Dolmedscher"
- 1900 - "Emigrantii Romanului"; "Strigat de disperare"; "Apelul femeilor evreice din Roman"; "Humantas" (In acest an au plecat spre Tara Sfanta 29 de pedestri, tineri sionisti)
- 1904 - "Haor", In limba ebraica; "Der gragar"
- 1920 - "Solidaritatea" (organ independent pentru apararea intereselor evreiesti)
- 1922 - "Ierusalim" (publicatie sionista); "Buletinul Comisiei Centrale Sioniste din Romania".

• Ziaristi: F. Brunea-Fox; Moscovici Bercu; Somer Nathan; A. V. Nerson; Michel Solomon s.a.

• Tipografi: Leon Friedman; Isidor Grinberg; M. Abramovici; Rivensohn Calman; L. Beram (tatal a avut tipografie si o legatorie de carti. "Libraria Beram" a fost cea mai mare din Roman) s.a.

• Biblioteci: "Ronetti-Roman"; "Or Zion"; "Makaby".

• Muzicieni, compozitori: Richard Stein, Gina Saraga-Solomon, M. Kirilevici, Haim Herscu - violonist, fost membru al Fanfarei Militare din Roman s.a.

• Pielarie si talpa "Zimbru" (fratii Grünberg)
• Tricotaje - Marcovici * 1824 - Fabrica de zahar Roman (de importanta nationala, coproprietar Straucher)
• Fabrica de sapun "Luceafarul" (Aron Margulius)
• S. A. Podagri-col
• Fabrica de bomboane si marmelada
• Fabrica de sarma "Vulturul" * Fabrica de articole turnate si tabla "Leul"
• Fabrica de teracota Lazar Blecher (tatal marelui scriitor Blecher) * Moara E. F. Rohrlich (1918).

Societati si asociatii, organizatii si filiale sioniste:
• "Chowewe Zion" (1893)
• "Adolphe Crémieux" (1902, presedinte, av. L. Honic)
• 1920 - "Achuz" (societate de emigrare); "H. Rosenbaum" (cu 55 de membri, presedinte Moses Schweizer)
• "B'nei Sion-Crémieux" (1899)
• "Or Zion" (1915)
• "Avoda" (1927)
• 1928 - "Hasomer Hatair"; "Ahavat Zion"; Societatea "Achuza". Noel Bring - filantrop sionist.

Societati ale unor organizatii centrale si ale meseriasilor si femeilor israelite, ale tinerilor si studentilor:
• Inainte de 1800 - "Bicur Holim" (pentru bolnavi)
• "Hevra Kedosa"
• "Hevra sel Menorath Hamaor" (1782)
• "Ghemilath Chasidim" (societate de Imprumut)
• "Achavas Achim"
• "Speranta"
• "Viitorul"
• "Fraterna"
• "Fraternitatea"
• "Ajutor si Indrumare"
• "Concordia" (1882)
• "Macaby"
• "Uniunea evreilor pamanteni"
• "Uniunea evreilor romani"
• "Asociatia generala a evreilor pamanteni" s.a.

Au existat un azil si o cantina pentru saraci. In timpul razboiului (dupa 1941), Comunitatea din Roman a gazduit evreii refugiati din sate si din orasele Poloniei, oferindu-le hrana prin cantina patronata de comunitate. De asemenea, copiii din Transnistria au fost gazduiti aici un timp, pana au facut Alia. Iulius Schiffer a organizat, dupa razboi, o cantina scolara.

Pastrat In amintirea obstilor din Botosani si Roman ca "unul dintre scriitorii de prim rang ai literaturii romane..." (F. Aderca) si "o vibranta si autentica personalitate iudaica" (Ury Benador). In observatiile sale, Ov. S. Crohmalniceanu s-a referit la luciditatea acceptarii de catre Blecher "a statutului sau de bolnav incurabil". A murit In varsta doar de 29 de ani, dupa ce, timp de aproape zece ani, a trait imobilizat, Intr-un sanatoriu. Volume: Corp transparent (versuri), Intamplari din irealitatea imediata, Inimi cicatrizate, Vizuina luminata (1971) etc.
• "...un scriitor unic... un remarcabil stilist... atrage si cucereste si prin simtul de umor prin care autorul Incearca sa depaseasca latura tragica a existentei sale..." (Camil Baltazar).
• "Ridicat la o expresie de arta romaneasca, din acel sange evreiesc prea ocarat si prea hulit, M. Blecher e, pentru noi, evreii din Romania, o distinctie, un blazon, o pledoarie" (Felix Aderca).
• "«Intamplari din irealitatea imediata» este o carte fara corespondent In literatura romana. As apropia-o de Nadja, cartea de magie si onirism care va supravietui lui André Breton" (Sasa Pana).

S-a stabilit la Roman. In literatura romana a debutat cu satira Domnul Kanitverstan. In 1878, la Editura Librariei "Szöllosy", apare poema Radu. E prezent la cenaclul criticului Titu Maiorescu, unde leaga prietenii cu I. L. Caragiale si M. Eminescu. In 1900, apare drama In patru acte Manasse (a fost tradusa In idis de Iacob Sternberg). In 1893, apare volumul Doua masuri (articole legate de problema evreiasca; vezi R.E. nr. 119/2000). In 1905, este decorat cu medalia "Bene Merenti", cl. I, In aur, pentru merite literare.?
• "[Manasse] - una dintre cele mai nobile opere ce au onorat literatura romaneasca" (E. Lovinescu).
• "[Manasse] - una dintre cele mai impunatoare opere dramatice ale literaturii noastre, prin problema reala si acuta pentru acea epoca, pe care autorul o ia In dezbatere cu sinceritate si o pricepere scenica impresionante: asimilarea israelitilor In societatea romaneasca" (I. Negoitescu).

A urmat cursurile primare la Roman. Numit, pe drept, "Regele Reportajului" este socotit si "primul reporter al pogromului legionar din Bucuresti, 1941". "Ochiul reporterului e ca un ochi de musca: un ochi multiplu" - spunea el. Volume: Cinci zile printre leprosi; Orasul macelului - subintitulat Jurnalul rebeliunilor si crimelor legionare (1944); Reportajele mele (1928-1938) etc. Fotograful I. Berman avea sa-l Insoteasca de multe ori, In drumurile sale, pe acest "reporter hiperbolic, cu lumea-n buzunare" (St. Baciu).
• "Brunea s-a instalat In gazetarie, cu bagajele lui de poet al avangardei cu tot, aruncand prin reportaje imagini ce nu erau obisnuite In asemenea texte eminamente ne-literare..." (Al. Mirodan).
• "...Cavaler fara capa si spada al presei romanesti" (Stefan Roll).
• "...Cand va fi o zi a bilanturilor, se va vedea cat datoreaza caracterul modern al presei lui Brunea-Fox" (Geo Bogza).

Pedagog si ziarist (si-a facut debutul In paginile publicatiei "Actualitatea"). La Roman, a fost institutor la Scoala Israelito-Romana (elev al acestei scoli, Intre anii 1896-1900). A studiat si la Scoala Industriala, al carei director avea sa fie In 1914. In 1934, s-a stabilit In Capitala. In 1940, a fost numit secretar general al Comunitatii Evreilor din Bucuresti. Este ales "Senator de Cetatea Alba", sub guvernul Argetoianu-Iorga. Dintre operele sale, amintim Ce este educatia? (premiata). Decoratii: "Avantul tarii" (1913); "Crucea comemorativa" (1918); "Victoria" (1918); "Coroana Romaniei" (1922). A adus o contributie la dezvoltarea scolilor evreiesti cu predare a limbii romane de catre profesori romani.

Regizor de film, scriitor. "Personalitate marcanta a cinematografiei romanesti, Inca din perioada de pionierat" (Manole Marcus). A urmat scoala la Roman, iar Conservatorul de Muzica si Arta Dramatica la Bucuresti (clasa maestrului Nottara). Debutul regizoral, In 1924, In filmul Pacat, ecranizare dupa Caragiale. A fost profesor de regie de film la I.A.T.C. "I. L. Caragiale" (1950-1952). A scris: Filmul romanesc de altadata. A transpus pe pelicula piesa Manasse, de Ronetti Roman (1925), Cerere In casatorie, de Cehov etc.

Critic si istoric literar. Asistent la Universitate (catedra de Teorie a Literaturii). A fost redactor la presa de tineret, cronicar la "Gazeta literara". Opere: Ipoteze si ipostaze; De la Sainte Beuve la noua critica; Ibraileanu - omul; Mihail Sadoveanu. O biografie a operei (realizata In colaborare cu criticul si istoricul literar Zoe Dumitrescu Busulenga); Ion Creanga etc.

"M-am nascut la Galati, important port romanesc la Dunare. Parintii mei... si eu am petrecut cea mai buna parte a copilariei, incluzand primii ani de studii, In micul oras moldovean Roman...". Aici a initiat chiar un teatru de revista, cu unele cuplete politice. A facut studii de drept. A Imbratisat, Insa, munca de jurnalist, fiind corespondent, la Londra, al unui ziar bucurestean. S-a Incorporat In armata britanica. In 1948, revenit In Romania, este arestat - "pentru crima de spionaj Impotriva Uniunii Sovietice In favoarea Marii Britanii". Eliberat, dupa 17 ani de Inchisoare, emigreaza In Canada. Aspecte din aceasta perioada sunt reflectate In volumul autobiografic Magadan. O alta opera a sa - Tragedia de pe Struma - este un strigat de revolta si durere pentru uciderea celor 769 de evrei.

Compozitor, "creator autentic... si-a Inscris numele In cartea de aur a muzicii usoare romanesti" (L. Profeta). Studii la Bucuresti si Paris. Renumit pentru melodiile: Sanie cu zurgalai (1937); Flori de camp; Ti-am luat un martisor s.a. In 1924, a fost numit profesor de muzica la "Liceul teoretic mixt evreiesc". A facut parte din comitetul Asociatiei "Macaby", a sectiunii sioniste "Or Zion".

Chimist, membru al Academiei Romane. Dupa 1944, a fost profesor universitar, ministru adjunct la Ministerul Industriei Metalurgice si ministru al Industriei Chimice, al Petrolului si Chimiei, vicepresedinte al C.N.S.T. Scrieri: Industria chimica si petrolifera In Romania; Economia mondiala, orizont 2000; Cibernetica, automatica si informatica In industria chimica; Dimensiunile cugetarii etc.

Conferentiar la Catedra de Zoologie a vertebratelor si apoi profesor universitar la Iasi. "Promotorul acarologiei terestre si edificatorul unei scoli de valoare internationala, Intreprinde studiul taxonomic si sistematic al multor grupe..." din fauna (dr. prof. Andy Z. Lehrer). Incununarea muncii sale sunt cele trei volume (monografii) din Colectia "Fauna" a Academiei Romane; Curs de zoologia vertebratelor s.a.

Chirurg (ortoped), a fost colaborator al profesorului I. Juvara. In 1962, emigreaza In Israel. Publica un numar de articole si carti legate direct de istoria veche a Tarii Sfinte si de epoca regilor. Opere: Mose; Profetii; Saul, David, Slomo, regi ai Israelului; Patriarhii etc.

Lucrari: Istoria clasicismului In arhitectura Tarii Romanesti; Evolutia constructiei de locuinte In Romania. Intre 1949-1969, a fost profesor la Institutul de Arhitectura "Ion Mincu" si delegat In Comitetul pentru locuinte al O.N.U.

Scriitor si lider sionist. In 1914, se afla la New York, unde Ii apar volumele: Outsider si What ever Gods. Presa vremii scria: "Acest scriitor de origine romaneasca ne aduce In paginile cartilor sale nu numai aspectul rustic al tarii sale... ci si un sarcasm virulent...". In 1928, l-a Insotit pe Weitzman In Europa. In 1933, a vizitat Palestina.

Medic, pamfletar dur - "gata, la orice ora din zi si din noapte, sa se avante, din pasiune pura, pe baricada anti-antievreismelor de tot felul" (Al. Mirodan), comparat, In parte, cu I. Ludo. Opere: Cu morile de vant (1977, Tel Aviv) s.a.

"Propagator al literaturii romanesti peste hotare". Traducator In limba franceza din Rebreanu, Caragiale, Cezar Petrescu, Gala Galaction, Eliade s.a. A colaborat la: "Adevarul literar", "Rampa", "Adam", "Adevarul" etc.

Prozator, tipograf, gazetar. In 1961, a facut Alia. In romanele sale, evoca istoria lagarelor - Furtuna (lagarul de la Miercurea Ciuc); Ancheta (lagarul de la Tg. Jiu); Baricada (lagarul Vapniarca); Intalnirea etc.

Autor de romane politiste si carti-document, precum: Si a fost ora H; Ultima noapte de razboi, prima zi de pace; Fiecare om cu clepsidra lui. In acest an (2000) - gratie Editurii "Fundatiei PRO" - a aparut o noua carte-document: Noiembrie Insangerat. Din marturisirile scriitorului, aflam ca "la nici 22 de ani, a fost unul dintre acei evrei din Romania care au luptat In cel de-al doilea razboi mondial...". I s-au acordat doua premii ale Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti.

Fiul cunoscutului cantor de la Sinagoga Mare, Avram Wolfsohn, s-a nascut In anul 1925. Prodigios regizor al Operei Nationale, avand la activ peste 170 de spectacole. Cel mai recent succes l-a Inregistrat la Opera din Bucuresti, cu Nabucco. Este laureat al unor mari premii, printre care: "Premiul criticii muzicale «Mihail Jora»". In 1989, regele Hassan al Marocului Ii confera distinctia "Legiunea de Onoare". Regizarea spectacolului de deschidere a Olimpiadei din Spania Ii aduce Premiul Olimpic "Colanul de Argint".

Absolvent al Facultatii de Stiinte Sociale a Academiei Militare, Bucuresti. In 1965, face Alia. Publica volume de versuri: Pe-o Inaltime de suflet; Constelatia parantezelor; Lant de ganduri; Poate; Surasul tacerii. Traduse In ebraica In volumele: Mana In ceata; Si pasarile mor; Poezii. Cartile de interviuri: Generatia de sacrificiu (1981) si Generatia confruntarilor (1994) - concepute sub forma unor dialoguri - exprima opinii ale unor personalitati israeliene, oameni de arta si cultura... toti provenind din Romania. Premii: "Simshon Brickman" - Ierusalim; "Nathalia Costin" - Tel Aviv; "Sara si Haim Ianculovici" - Haifa; Premiul "Sion" al Asociatiei Scriitorilor. Actualmente - director adjunct al Muzeului de Teatru din Tel Aviv.

"Universul sau interior devine obiectul investigatiilor poetului, masura lucrurilor, materia unei viziuni personale asupra lumii. Pentru poet, spatiul si timpul, nemarginirea si miscarea, viata si moartea, au semnificatie numai atunci cand apar ca o realitate asimilata si subordonata pe de-a-ntregul personalitatii sale. Caci a lui, a poetului, e foamea de spatii..." (Andrei Strihan).

"Multa vreme, estetica a reprezentat pentru mine un loc de refugiu, nealterat de prejudecatile si conflictele cotidiene. Ma fermecase poezia esteticii platoniciene, maieutica socratica, invidiam claritatea demonstratiei si dialectica ideii din prelegerile de estetica ale lui Hegel... Estetica a devenit mod de existenta, ratiune de a fi, atunci cand idealurile, carora le daruisem entuziasmul si pasiunea tineretii nu s-au concretizat asa cum Imi Inchipuisem..." (Andrei Strihan). Critic de teatru, doctor In filosofie - specialitatea estetica - la Universitatea din Bucuresti. Profesor la Institutul de Arta Teatrala "I. L. Caragiale" din Bucuresti. In 1977, a facut Alia. Este profesor la Universitatea din Tel Aviv, Facultatea de Arte. Membru In Asociatia Scriitorilor Israelieni de Limba Romana. Membru al Federatiei Internationale de Teatru. Opere: O aventura estetica cu Teodor Mazilu; Contururi scenice s.a. In Israel, a publicat La puovoir du comique (1979).

Absolvent al Facultatii de Filologie din Iasi. Secretar literar al Teatrului "Bacovia" din Bacau. A colaborat la "Revista Cultului Mozaic". A facut Alia. In Israel a fost primit In Asociatia Scriitorilor Israelieni de limba romana. Colaboreaza la revistele israeliene de limba romana. Sotia sa, nascuta la Roman, din familia Meninger, a fost profesoara de biologie la Bacau.

Ziarista, absolventa a Facultatii de Litere si Filosofie din Bucuresti. Prezenta, In paginile revistelor bucurestene, cu studii privind literatura pentru copii si nu numai. A fost o prezenta activa In colectivul redactional al "Revistei Cultului Mozaic", pana In 1990, cand a facut Alia. A fost redactor-sef la Editura "Ion Creanga". Actualmente, colaboreaza la diverse publicatii In limba romana din Israel.

Publicista, remarcabila traducatoare din limba engleza.

Cunoscut actor, care a jucat pe scena Teatrului "Nottara" si a fost distribuit In numeroase filme romanesti. A Incantat cu arta lui toate generatiile din ultimii cincizeci de ani. Nu o data, a fost prezent si In spectacolele noastre de Purim, cu pagini Incarcate de umor. Intotdeauna Il vom aplauda cu aceeasi bucurie.

Pagini realizate de EVELIN FONEA