Si de aceasta data - sumar si selectiv, mai ales din lipsa de spatiu -, ne apropiem de o alta comunitate, Galati, care era considerata "o a patra marime din Romania..., [cu] o comunitate bine organizata" (Liviu Rotman). Aceasta mini-monografie a orasului Galati - "principala poarta fluviala a Romaniei", important port la Dunare, unde au poposit evrei din cele mai vechi timpuri - nu are, ca si celelalte mini-monografii cuprinse In paginile revistei noastre, un caracter exhaustiv. Retrospectiv, documente vechi, izvoare arhivistice valorifica si confirma aportul populatiei evreiesti, care s-a interferat In viata locala, desfasurand, pe multiple planuri, o activitate sustinuta socio-economica si culturala (pe care, In linii mari, am punctat-o), contribuind, astfel, la dezvoltarea si modernizarea meseriilor, Invatamantului, culturii. Dintr-o referire a doi clerici scotieni, care au vizitat Tarile Romane In secolul al XIX-lea, spicuim Indeletnicirile timpului: "fiecare evreu din Galati Isi avea meseria lui, nici unul nu ducea lipsa de ocupatie".

Pietre tombale vechi, partial distruse, documente Ingalbenite de timp, atesta vechimea populatiei evreiesti. Dupa anul 1800, pietre sepulcrale, cu Inscrisul avand si caracter profesional, vor Imbogati datele istorice, atat cu referiri legate de structura ocupationala, cat si de preocuparile culturale privind ridicarea de scoli, gradinite, organizarea societatilor de cult si cultura, inscriptiile de pe mormintele unor personalitati ilustrand contributia lor. Comunitatea evreiasca galateana este, Insa, atestata documentar In 1846, prin acel Hrisov Domnesc, dat de domnul Mihail Grigore Sturdza, prin care s-a aprobat si "ruga [evreilor] de lesnire a Spitalului ce au socotit a Infiinta acolo".

O noua perioada moderna plaseaza acum Galatiul si aportul evreilor, fii ai Galatiului, In centrul atentiei. Scolile secundare, avand programa analitica "dupa modelul scolilor de stat", cu ore de studiere a limbii si culturii ebraice, au contribuit direct la dezvoltarea acestei comunitati. Iuliu Barasch (1815-1863), vizitand orasul, avea sa faca - In Itinerar In Cracovia, Galitia, Bucovina, Moldova si Muntenia In 1841-1842 - unele aprecieri privind numarul evreilor - "comunitatea israelitilor este foarte numeroasa". Este interesant ca istoricul s-a referit si la amenintarile acelor "greci fanatici", care, "din pizma comerciala..., sub masca fanatismului religios", constituiau o primejdie pentru evreii stabiliti aici. Si totusi, evreii - afirma acest carturar, cu vederi largi - au fost sustinuti "de ocarmuirea cea justa". Moses Schwarzfeld (1857-1943), istoric si publicist, aminteste studiile si colectiile de documente publicate de I. B. Brociner, fondator al "Societatii Israelitilor Romani", cu scopul de a-i uni pe evreii romani, de a favoriza interesele cele mai Inalte ale lor, pentru a ridica si dezvolta caracterul intelectual si moral al rasei noastre... de caritate, onoare si patriotism..." (Contributia evreilor din Romania la cultura si civilizatie).

In anul 1941, In orasul Galati erau 20 de sinagogi. Documentele vremii consemneaza existenta, si pe aceste meleaguri, a mestesugarilor, organizati In bresle si societati profesionale, Inca din secolul al XV-lea. Catagrafia indica numele mestesugarilor care au contribuit la ridicarea unor sinagogi si de numele carora, a meseriilor lor, aveau sa se lege denumirile acelor case de rugaciune, sinagogi - create cu ajutorul donatiilor lor. Breslele Isi aveau statutele lor, fondurile lor, lacasurile lor. Paralel cu Sinagoga Mare - mentionata In 1780 -, refacuta In 1813, au existat: Sinagoga croitorilor, a fierarilor, a hamalilor, a birjarilor, si chiar o mare Sinagoga a meseriasilor (inaugurata In 1896), lacase frecventate, In majoritate, de meseriasi. In aceste centre spirituale ale evreilor au pastorit personalitati rabinice proeminente: Jacob Margulies; I. M. Zalman; Der Barmdiker; Gottesmann; Schapira s.a.

Studierea unor documente atesta ca primul cimitir din Galati - cel mai vechi - dateaza din 1590-1595. In 1629, se Infiinteaza al doilea cimitir. Inscriptiile funerare dupa 1800 constituie, la randul lor, vechi marturii privind ocupatiile evreilor, functiile si rolul jucat In evolutia comunitatii. In 1805, a luat nastere si Societatea Sacra "Hevra Kedosa", care se Ingrijea de Inmormantarea decedatilor evrei.

Presedinti si epitropi, de-a lungul timpului, care au condus destinele comunitatii: Marcu Thal; Iosef Flachs; I.B. Brociner (istoric, autor al lucrarii Chestiunea Israelitilor Romani); Solomon Schwartz; I. Leibovici; Max Rauch; dr. S. Feldman; Pincus Herman; B. Gottesmann; dr. I. Bizamcer; Misu Herscovici; Barbu Boiangiu; Leon Iacobsohn; Faust Alfred s. a. Componenta activului comunitatii, astazi: Avram Vacs - presedinte; H. Groper - secretar; J. Sincar - consilier; ing. Violeta Blumer; Salo Solomon - presedinte Templu; Mircea Goldenberg; Sorin Blumer; I. Goldenberg; Elisabeta Aberman; Iulius Weiss; Adriana Goldenberg.

Amintim doar unele Cercuri, Societati si Asociatii care au contribuit la dezvoltarea vietii comunitare si la integrarea comunitatii galatene In viata socio-economica si culturala locala: 1826 - Breasla croitorilor evrei; 1868 - Societatea Doamnelor Israelite; 1871 - Societatea Caritas; 1875 - Societatea Meseriasilor Israeliti; 1879 - Societatea "Maimonides" (pentru ajutorarea membrilor In caz de boala); 1893 - "Junimea" (Societatea functionarilor din port); 1895 - Asociatia zugravilor si vopsitorilor; 1897 - Societatea Culturala "Max Nordau" (cu o bogata biblioteca); 1898 - Societatea "Fraterna" (a croitorilor); 1898-1899 - Societatea "Nedivas-Nusim" ("ospatarie populara pentru familiile nevoiase"; a functionat pana In 1907); 1900 - ia nastere Asociatia generala pentru ajutorul reciproc al corpului didactic din scolile israelito-romane, pentru caz de boala si batranete (presedinte de onoare - dr. S. Feldman); 1903 - Societatea "Progresul"; 1906 - Societatea "Baron de Hirsch"; 1909 - Societatea "Baron de Rotschild"; 1916 - Loja "B'nei B'rith" etc.

"Evreii din Galati - sute de mari valori" nu este o exagerare. Regretam faptul ca spatiul nu ne permite - nici de aceasta data - sa acordam fiecarei personalitati o mica tableta. Amintim doar cateva nume care au contribuit la crearea prestigiului comunitatii galatene, cerandu-ne scuze pentru inevitabilele omisiuni:

- PROFESORI: Piorkovski; M. Pinsker; Sylvia Schnierer; Cecilia Herscovici; I. Augenstreich; Corneliu Kahana; A. Brociner; M. Davidoglu; Brad Segal (activitate didactica, de cercetare, scriitor) s.a.

- MUZICIENI: Ury Schmidt; Ruth Monthe; S. Blanck (cantor); Ghitla Mendel-Schapira (l-a acompaniat la pian pe Enescu) s.a.

- PICTORI: Gh. Lazar; Lola Schmierer-Roth s.a.

- MEDICI: Adolf Bleichman (chirurg); Iancu Feldstein (doctor ginecolog la Spitalul Coltea); Sofia Tuchner (stomatolog); Idel David (chirurg); Hellman (chirurg); R. Tenenbaum; Fischer; Pedro Braunstein si altii.

- SCRIITORI, REGIZORI, CRITICI: Iona Atlas; I. G. Aurescu-Goldenberg; Isaac Schonberg; Teodor Caranfil (critic de film); Conrad Bercovici; Israel Wechsler (romancier, traducator); Camillio Baciu (istoric, prozator, dramaturg); Solomon Weinberg (lingvist); Adrian Lupu s.a.

- AVOCATI: I. Faibis; I. Klein; Samuel Mendelsohn-Mocanu; procurorul Abeles; Marco Barasch (In 1930, Impreuna cu Gr. Trancu-Iasi, a fondat "Asociatia Romana pentru progresul social"); A. Zalman-Galati; M. I. Alterescu; Donat Ornstein s.a. Si, nu In ultimul rand...

- INGINERI, INDUSTRIASI si BANCHERI: Lupu Braunstein; C. Konzelman; Max Fischer; Osias Ausschnitt; Max Ausschnitt ("care a renuntat la Intreaga... avere In folosul statului roman"); I. Marcus; M. Weisbuch s.a.

"Galatiul a fost si un leagan al miscarii sioniste din Romania. La un moment dat, era chiar cel mai puternic centru sionist" (Leon Volovici). Dupa 1800, aici s-a creat un Comitet de Inlesnire a emigrarii evreilor; au avut loc adunari ale Societatii "Chowewe Zion", unde s-a discutat achizitionarea de pamant In Palestina pentru emigranti; au avut loc conferinte sioniste si s-a alcatuit un Comitet Central Sionist din Romania - conducere unitara a sionismului; s-au Infiintat Societati si cercuri sioniste - "Iubirea fraterna", "B'nei B'rith", Cercul "Theodor Herzl" etc. S-au tinut Congrese Sioniste (1907), conferinte sioniste. De aici a plecat spre Palestina primul vas cu 228 de evrei. Presa sionista - In limbile romana si idis -, care cuprinde dari de seama privind miscarea sionista din tara ("Ahavat Zion", "Der Emigrant", "Steaua Sionului", "Menorah", "Magen David" etc.), va fi elogiata de Theodor Herzl.

Amintim si un numar de ziare si reviste In limba romana si idis, dupa 1800, Inscriind evenimente socio-culturale, militand pentru apararea intereselor evreiesti: "Pamanteanul" (1897); "Desteptarea" (1927); "Infratirea"; "Veghetorul" etc.; publicatii pentru copii ("Haieled Haibri"), pentru tineret ("Cugetul Evreu", "Glas Evreiesc"); "Curentul Nou"; "Sulem" etc.

Prezentam, selectiv, si cativa ziaristi de prestanta, care au Infiintat nu doar ziarele amintite, oameni de presa, care au Inscris pagini In apararea intereselor evreiesti, ale iudaismului si umanitatii: Marcu Brociner; I. H. Botosanu; User Ancel Paves; Sigismund Carmellin (a Infiintat "L'Écho Danubien"); Dov Beris Margulis, Lazar Phoebus, D. Alperin; Florin Dumitrache (Florin Z. Florin - redactor la "Realitatea Evreiasca", o prezenta profesionala activa) s.a.

"Viitorul unei natii este In mana corpului didactic" (Scarlat Albrecht). Ne vom opri doar asupra unor momente privind dez-voltarea scolilor, a Invata-mantului, In genere. Istoricii au fixat anul 1859 - "pe timpul parcalabului Cantacuzino" -, cand s-a Infiintat prima scoala a Comunitatii Israelite, cu patru clase primare. Ani mai speciali: 1894 - cand s-au format doua scoli de baieti si o scoala de fete; 1898 - cand se creeaza o Scoala secundara Comerciala a comunitatii din Galati; 1919 - cand ia fiinta "Liceul Comunitatii Evreilor", cu certificate recunoscute etc. In jurul lor s-au format Cercuri culturale si artistice, biblioteci, organizatii sportive si societati.

• 1927 - Cercul si biblioteca "Shalom Alechem"

• 1924 - Cercul cultural "Mizrachi"

• Societatea Culturala "Ort"

• 1923 - "Liga culturala evreiasca"

• "Judische Kleinkunst Bühne"

• Societatea muzicala "Harfa"

• Biblioteca "Emuna" (animatori Haim si Sara Ianculovici)

• Biblitoteca "Max Nordau" (bibliotecar - Zeilicovici)

• ORGANIZATII SPORTIVE:
- 1906 - Asociatia "Macabi";
- 1908 - Asociatiile "Speranta" si "Maghen David";
- 1910 - Asociatia "Bar Kohba";
- 1923 - Societatea de gimnastica "Haghibor" s.a.

In mapa "Ca evreu", Felix Aderca sublinia: "Noi evreii romani suntem - precum am fost totdeauna - legati... de soarta pamantului si neamului romanesc...; nimic nu va putea sa ne desprinda din marea unitate a poporului dintre hotarele tarii". Astfel, In anul 1848, Mordenthal, presedintele Comitetului Evreilor din localitate, a chemat evreii galateni sa sprijine revolutia. Vechi documente imortalizeaza faptele de eroism si sacrificiile evreilor de aici In timpul Razboiului de Independenta din 1877 si nu numai. Leibu Vacs, din Regimentul 15 Dorobanti, bunicul actualului presedinte al comunitatii, a primit Diploma Domneasca nr. 1784, pentru "servire sub drapel", iar tatal sau, Vacs Maier a primit Medalia "Avantul Tarii", pentru campania din 1913 si "Crucea comemorativa a rasboiului 1916-1918". Din initiativa Epitropiei - presedinte I.B. Brociner (fratele colonelului Mauriciu Brociner, "cel dintai evreu ofiter activ In armata") -, In timpul Razboiului pentru Independenta, comunitatea evreiasca "a venit In ajutorul soldatilor romani, raniti In lupte", colectand bani.

• 128 de eroi evrei din Galati "au cazut pentru Patrie". Marturie ramane Monumentul Eroilor din Cimitirul Evreiesc galatean
• Solo Weissenberg a fost decorat, In 1907, cu "Coroana Romaniei", In grad de cavaler, si cu "Meritul Comercial si Industrial cl. I", si pentru faptul ca "a pus la dispozitia tarii... echipament si armament pentru armata"
• Generalul evreu Eugen Bantea, istoric, autor de studii de istorie sociala si strategie militara, In care a Inscris si faptele eroice ale evreilor din Romania.

Poet si cronicar dramatic, s-a nascut In 1939, la Galati (decedat, In 1999, In Israel). Absolvent al Facultatii de Filologie a Universitatii Bucuresti, sectia de Literatura si Critica Literara. A fost secretar general al Teatrului din Galati. Emigreaza, In 1973, In Israel; redactor si secretar general la "Viata noastra", "Revista mea" (redactor-sef), "Tribuna Magazin", unde a publicat cronici, critica literara. Antologii: Sunete ebraice si La marginea cerului. In 1997, la Bucuresti, In Editura "Eminescu", apare volumul de versuri Padurea de aer. A fost membru al Asociatiei Scriitorilor Israelieni de limba romana. "Muzicalitatea pare la Sebastian Costin atat de fireasca si pretutindenea prezenta Incat, daca apleci urechea cu atentie la versurile lui, vei descoperi zeci de distihuri sau strofe cantabile..." (Al. Mirodan).

Israelian, originar din Galati. A editat studii despre miscarea iluminista evreiasca, Haskala, despre Iulius Barasch. Amintim studiul "Curentul reformist In viata religioasa evreiasca din Romania (1857-1921) - de la fondarea Comunitatii Templului Coral pana la alegerea Rabinului dr. I. Niemirower ca Prim Rabin al Comunitatii Evreilor din Bucuresti". A primit Premiul "Meir Rudich" al Universitatii Ebraice din Ierusalim.

S-a nascut la Galati, unde a absolvit liceul. Intre 1944-1947 - studii politehnice la Bucuresti. 1947-1951 - redactor la "Contemporanul"; 1951-1953 - la Editura Didactica si Pedagogica, la "Viata Romaneasca", "Gazeta literara" etc. Debuteaza, In 1944, In "Ecoul". Opere: Cronici si articole, Cronici literare, Amintiri deghizate, Despre originalitate, Istorii insolite, Literatura romana si expresionismul, Literatura romana Intre cele doua razboaie mondiale (3 volume). Micromonografii In spirit comparativ: Liviu Rebreanu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi etc. In 1992, s-a stabilit la Berlin. Impreuna cu Klaus Heitmann, a scris "Cercul Literar de la Sibiu si influenta catalitica a culturii germane".

Poeta, pianista si compozitoare, s-a nascut, In 1924, la Galati. S-a stabilit, Inainte de evenimentele din decembrie 1989, la New York. O personalitate complexa "...patimasa, sorbind universul cu ochii, cu buzele...". Urmeaza Conservatorul de Arta Dramatica si Scoala de Pictura, luand lectii cu M.H. Maxy. Opere: Dialogul vantului cu marea, Sa ne facem daruri, Marea conjugare, recviem, Confidente fictive (proza), piese pentru teatru de papusi, numeroase traduceri din literatura universala, compozitii muzicale, ilustratie de carte etc. In 1984, a vizitat Israelul.

S-a nascut la Galati, In 1896 (moare, la Bucuresti, In 1982); tatal poetei Nina Cassian. Traducator de finete din literatura universala: Goethe, Heine, Brecht, Alfred Margul Sperber, Jan Neruda s.a. A fost decorat, pentru fapte de arma In primul razboi mondial, cu "Barbatie si credinta", cl. II.

"Poezia a sarutat In leagan pe acest copil minunat si i-a lipit pe frunte stigmatul cel mare si sfant" (A. Axelrad); poet al starilor lirice - "...Intr-o boare de melancolie" -, s-a nascut la "Galati, oras cumplit de negustori! / La tine sta poetul ca-n Sodoma" (poezia Galati, dedicata lui Const. Graur). Colaboreaza la "Semanatorul", "Viata noua", "Convorbiri critice". A condus revista galateana "Pagini libere". Traduceri din Heine (Melodii ebraice), V. Hugo, Baudelaire, Lessing, Lenau s.a. A fost "un trubadur gratios" (E. Lovinescu). Opere: Stropi de soare, Poezii alese (traduceri), Povestea unei idile, Comori straine (talmaciri In versuri), Antologie (cu o prefata de Mihail Dragomirescu) etc. "Trecator grabit prin aceasta lume, numele lui va ramane totusi statornic In literatura noastra" (Mihail Dragomirescu).

S-a nascut la Galati, In 1920. Redactor la "Contemporanul", la Inceputul anilor ‘50, apoi la E.S.P.L.A. si, ulterior, la Uniunea Scriitorilor. Prolific traducator din autori englezi si americani (Viziuni americane): Hemingway, Faulkner, Th. Wilder, Galsworthy, Gr. Green, James Joyce. Substantiale micro-monografii: G. B. Shaw si Hemingway. Un roman: Razboiul ascuns.

Prozator, dramaturg, s-a nascut la Galati, In 1929. Este schitat In amintirile lui Radu Cosasu. Impreuna cu Stefan Iures, a scris, In 1960, comedia O luna de confort. "Piesa de rezistenta a lui Dolingher este Tatal meu, canibalul" (Al. Mirodan).

S-a nascut, In 1937, la Galati. Pianist de marca, stabilit In Elvetia; profesor de pian la Academia de Muzica din Basel (Elvetia). A concertat cu Menuhin (la vioara) si cu Silvia Marcovici.

Artist de renume international, s-a nascut la Galati (decedat In 1974). Fiu al unui cantor de sinagoga. In 1923, se stabileste In Tara Sfanta. Studiaza - la recomandarea prof. Boris Schatz - la Scoala de Arte "Bezalel", din Ierusalim. La "Migdal David" deschide, In 1924, o expozitie: "Totul canta In linii si culori frumusetea vietii". Stilul si viziunea picturilor sale "au ceva din pictura lui Marc Chagall, ca si... a altor artisti evrei originari din tarile Europei rasaritene, exponenti ai unui expresionism de diferite nuante" (Amelia Pavel). In 1948, a fost numit primul ambasador al Statului Israel In Romania, ministru plenipotentiar al Israelului. Viata mea, arta mea - opera autobiografica, In care palpita viata marelui artist.

Lingvist si filolog, nascut, In 1919, la Galati. Doctor In filologie cu teza "Contributia lui H. Tiktin la dezvoltarea lingvisticii romanesti". Preocupari de gramatica, lexicografie, lexicologie si de istoria limbii romane. Editor, In 1971, al "Pravilei notarului Lucaci" (1581).

Nascut, In 1927, la Galati. Studiaza, la Bucuresti, psihologia si pedagogia. Debuteaza In ziarul "Victoria". Activitate redactionala la "Luceafarul", "Gazeta literara". Publica literatura pentru tineret si copii, povestiri, nuvele, dar si creatii cu probleme grave, texte documentare - Vieti interzise, Generatia 62, Moartea unui savant: N. Iorga, Strajerul marii (drama) etc.

Scriitor, publicist, regizor de filme pentru televiziune, s-a nascut In 1936, la Galati. A facut Alia. Inginer, licentiat In constructii, ofiter de marina, membru al Asociatiei Scriitorilor din Israel, membru al Organizatiei Internationale a Jurnalistilor. Opere: Acces la esenta (proza scurta), Zat (roman) etc.

S-a stabilit la Galati. Intre 1876-1878, a fost presedintele comunitatii si al "Comitetului Central al Reprezentantei Evreilor Pamanteni". A obtinut Impamantenirea In 1906. Convins sionist In favoarea recladirii Statului National Evreiesc.

Poet, publicist, traducator, s-a nascut, In 1854, la Galati (a murit la Bucuresti). Sionist convins, Inca Inainte de aparitia lui Th. Herzl. A fost initiatorul Scolii Israelito-Romane de fete din Galati (1899-1924) si al unor societati culturale de binefacere. Vorbea curent limba ebraica, convins In reInvierea ei. In timpul Razboiului de ReIntregire, s-a angajat, voluntar, ca infirmier la Spitalul "Speranta" - Galati.

"Unul dintre cei mai mari pianisti ai contemporaneitatii" (Iosif Sava). S-a nascut, In 1945, la Galati. Dupa absolvirea Scolii Populare de Arta din Brasov, continua studiile la Bucuresti cu prof. Florica Muzicescu si Cella Delavrancea. In 1961, pleaca, cu o bursa, In vederea perfectionarii, la Conservatorul din Moscova. Premii: 1966 - "Van Cliburn"; 1967 - "George Enescu"; 1969 - "Leeds". Este prezent In marile orase americane, In orchestre celebre, cu muzica lui Beethoven, Brahms, Mozart, Schubert s.a. Sub conducerea lui Zubin Mehta, este solist la "Israel Philarmonic".

S-a nascut, In 1920, la Galati (a murit, In 1971, la Bucuresti). Prozatoare de factura realista, buna observatoare a mediilor traditionale; extrem de pregnant a Infatisat viata de familie evreiasca In romanul Familia Calaff (1956). A mai publicat volumele de nuvele O plimbare la Baneasa (1962) si Varsta de bronz (1969). De asemenea, este autoarea eseului de sinteza Stendhal (1957). I se mai datoreaza numeroase traduceri din: André Gide, Georges Duhamel, Roger Caillois.

Nascut, In 1906, la Galati. Licentiat al Facultatii de Drept din Bucuresti. A publicat proza, critica literara, scenarii: Marea calatorie; Niciodata nu va fi tacere; Paradisul; Calatoria spre miazanoapte etc. In 1960, face Alia. Este - Intre 1974-1976 - presedinte al Asociatiei Scriitorilor Israelieni de limba romana. Pagini ample despre acest prozator sunt cuprinse In Dictionar neconventional, de Al. Mirodan.

Nepoata lui Tiktin, "una dintre cele mai importante pictorite din istoria picturii romanesti, sub raportul talentului... A fost soacra lui Ov. S. Crohmalniceanu..." (Radu Bogdan). S-a nascut la Galati, In 1896 (m. 1981). A studiat cu Hermann Stuck, Lovis Corinth, Willy Jaeckel, André Derain. La Galati apare, In 1971, un Catalog al expozitiei sale retrospective.

Autor de eseuri si romane, cronici, s-a nascut la Galati, In 1932. A facut Liceul Teoretic la Barlad. In 1955, Isi da licenta In filologie la Bucuresti. Intre 1955-1962, este redactor la "Gazeta literara", apoi sef de sectie la "Luceafarul", redactor-sef al revistei "Teatrul azi". Debuteaza In "Viata Romaneasca", In 1953. Lucrari: Problema intelectualului In opera lui Camil Petrescu (eseu); Disparitia (schite dramatice); Socrate, Diogene cainele; Teatrul ca metafora (eseu), Teatru (1997) etc. Este laureat al Premiului Academiei Romane (1978), al Uniunii Scriitorilor si al Asociatiei Uniunii Scriitorilor din Bucuresti (1973), al Premiului U.N.I.T.E.R. pentru cea mai buna piesa romaneasca, Repetabila scena a balconului (1995), al Premiului Ministerului Culturii.

Nascut la 13 martie 1926, la Galati. Diplomat In stiinte juridice al Universitatii Bucuresti. Timp de 25 de ani, a lucrat la Departamentul Cultelor. Din 1986, lucreaza In cadrul F.C.E.R. Este membru al Consiliului Minoritatilor Nationale de pe langa Departamentul pentru Protectia Minoritatilor Nationale pe langa Guvernul Romaniei si membru al Asociatiei pentru Pacea Religiilor din Romania. Prezent cu articole In paginile "Revistei Cultului Mozaic" - Inca din perioada cand era consilier al Sef Rabinului dr. Moses Rosen - si In "Realitatea Evreiasca", serie noua a "Revistei Cultului Mozaic". Actualmente, este secretar general al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania.

Nascut la Galati, In 1928, unde a urmat liceul. In 1952, a absolvit Facultatea de Mecanica a Institutului Politehnic din Bucuresti si Facultatea de Matematica - Universitatea Bucuresti. A facut studii economice (1958-1962), obtinand si diploma de inginer economist. In 1942, a fost internat Intr-un lagar de concentrare. Intre 1951-1980 - profesor asociat la Institutul Politehnic din Bucuresti. Autor si coautor al unui numar apreciabil de lucrari, inovatii. In colaborare cu S. Weinberg, a publicat studiul "Din trecutul Comunitatii Evreilor din Galati". Din 1990, este membru In conducerea Comunitatii Evreilor din Bucuresti. Actualmente - conducatorul C.E.B.

Nascuta la Galati. Aici a Infiintat, Impreuna cu sotul ei, Biblioteca si Cenaclul "Emuna" ("Credinta", 1930-1940). In 1950, face Alia. Membra a "B'nai B'rith". Fundatia "Haim si Sara Ianculovici", Infiintata In 1977, confera premiul cu acelasi nume, pastrand vie memoria si generozitatea marelui evreu, omul Haim Ianculovici. Fondul "Ianculovici" - spunea Itzhac Artzi - este "un simbol de pretuire fata de creatorii de frumos". "Motorul viu al Fundatiei este Shlomo David", alcatuitorul si redactorul volumelor Dorohoi - generatii de iudaism si sionism. De la revista noastra au primit, pana acum, acest premiu redactorul sef al revistei, dl deputat Dorel Dorian si dna Evelin Fonea.

Actor pe scena T.E.S.-ului din Iasi. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, "a participat la concertele si manifestarile literare si teatrale din sinagogi, In legatura cu comemorarea lui Salom Alehem, Salom As, Avram Goldfaden s.a." (Israel Bercovici).

Muzician, compozitor, "artist atasat tarii si idealurilor culturii romanesti", a fost remarcat si aparat de Mihail Jora, G. Enescu, care au intervenit, In momente grele, pentru exceptionalul violonist al Filarmonicii. In 1953, a fost pensionat. Dintre opere, amintim: Poem tragic; Sase schite simfonice; Cinci piese pentru orchestra; In memoriam Anne Franck; Variatiuni simfonice; Poem simfonic; Cvartet de coarde; Cvintetul nr. 2; Improvizatie; Simfonia concertanta pentru orchestra de coarde etc.

Carturar complex, filosof si critic teatral (m. febr. 1998). Studii In filosofie, cu specialitatea estetica. Preocupat de problemele raportului Intre arta si realitate. In revista noastra a fost prezent cu ample studii despre iudaism si legatura Intre filosofia iudaica si viata contemporana. A fost membru In Comitetul de Conducere al F.C.E.R.

Critic si istoric de arta, avand "cultul cartii si al frumosului artistic", s-a nascut la Galati. S-a format, In perioada studiilor universitare, cu exceptionalii profesori Tudor Vianu, G. Oprescu, Mircea Florian, G. Calinescu. Si-a dat doctoratul avandu-l conducator de lucrare pe prof. G. Oprescu. Intre 1948-1950 - inspector sef In Ministerul Artelor. A fost conferentiar la Catedra de Istoria Artei - Institutul de Arte Plastice "N. Grigorescu"; sef de sectie la Muzeul National de Arta; cercetator principal la Institutul de Istoria Artei. Dintre operele sale: Theodor Aman (monografie, Premiul de Stat, 1955); ampla monografie Andreescu (vol. 1-2; In pregatire, vol. 3-4); Reverii lucide (studii, eseuri); monografia Georgeta Naparus; Meditatii incomode (studii, eseuri) etc.

Poet, nascut, In 1936, la Galati, unde a urmat si liceul. Absolvent al Facultatii de Filologie, Institutul Pedagogic. Debuteaza In "Viata noua" din Galati. Stabilit la Bucuresti. Opere: Nici o tangenta la inima!; Armuri; Inmultirea cu unu; O cafea sub un cearcan etc.

Critic, s-a nascut la Galati, In 1929; tatal sau a fost rabin, doctor In studii iudaice. Absolvent al Facultatii de Pedagogie si Psihologie din Bucuresti. In 1957, pleaca din tara. Opere: Intalnire la Kronstadt; Rahel, Nu vom mai pleca la Silas, Maria etc. Este laureat al Premiului W.Z.O. (Organizatia Sionista Mondiala) si membru de onoare al "Uniunii scriitorilor din Romania".

Unul dintre concert-maestrii primei orchestre a tarii, s-a nascut la Galati, In 1935. "A fost elevul lui Ionel Geanta la Conservatorul din Bucuresti". In 1985, a plecat In Israel. Este profesor la Academia de Muzica din Ierusalim. "Cronicarii l-au apreciat pentru finetea, sensibilitatea si cultura stilistica, soliditatea tehnicii si puritatea tonului, justetea intonatiei, sugestivitatea culorilor sonore, rigoarea, logica constructiei, verva discursului, largimea repertoriului" (Iosif Sava).

Pagini realizate de EVELIN FONEA