N-am scris si nu vom putea scrie totul, nici despre Falticeni... Cititorii sunt rugati sa intregeasca relatarile noastre... in asteptarea acelui volum integral dedicat traditionalului stetl evreiesc. Lansarea, sa speram, nu va intarzia foarte mult... (R.E.)

Denumit vremelnic "Targul Somuzului", Targul Falticeni este atestat ca existand din 1780, "pe locul Soldanestilor, de pe mosia Stolnicului Ionita Basota". Se confirma, in Hrisovul Domnesc al lui Constantin Moruzzi Voievod, ca, aici, in acest orasel din nordul Moldovei, au venit targoveti "crestini, armeni, jidovi". in 1780, exista o comunitate organizata, cu sinagoga si asezaminte rituale, insa asezarea evreilor este atestata, aici, din 1722. O piatra funerara, datand din 1780, confirma asezarea timpurie a evreilor pe aceste meleaguri. in "Enciclopedia Romana" se stipuleaza ca aici, in 1846, existau o sinagoga, un spital israelit, care si-a intrerupt activitatea in 1944, un azil de batrani si o scoala primara israelita. Date privind istoricul targului sunt inscrise atat in monografia folcloristului si istoricului Artur Gorovei (Falticeni, 1938), cat si in insemnarile lui Nicolae Iorga; iar in 1852, avem date sumare datorate si lui Wilhelm von Kotzebue, fost consul al Rusiei, care a trecut prin Falticeni. "...Cea mai mare parte a multimii se compune din tarani si evrei...".

Conform statisticilor, in 1805, erau 848 de evrei; in 1859 - 5.765; iar in 1899, erau 5.500; in 1930 - 4.046 suflete. Prin recensamantul din 1941, s-a stabilit ca populatia evreiasca a Falticenilor a scazut la 4.020 suflete, ca, in 1947 sa fie 4.700 evrei, iar in 1950 - doar 3.000.

Date ample mai avem si in studiul lui M. Schwarzfeld, aparut in "Egalitatea" (1911). Israel Astruc - reprezentantul Organizatiei "Alliance Israélite Universelle", intr-un raport din 1899, aprecia ca, in Falticeni, evreii traiau "intr-o saracie excesiva". Cu timpul, insa (pana in 1942), datorita ocupatiilor din comert, mica industrie, pe taram social-cultural, situatia s-a imbunatatit. Despre activitatea comerciala a negustorilor evrei avea sa scrie si istoricul Itic Kara in articolul "Din istoria comertului moldovenesc intre 1829-1831". Manascu Cotter sublinia ca "prin pozitia sa geografica, Falticenii era, in secolul al XIX-lea, si "centrul principal al comertului Moldovei cu Austria" si leagan, intr-un fel, al hasidismului.

O pagina trista este inscrisa in istoria Falticenilor anilor 1940-1944. "La inceputul anului 1942, cea mai mare parte a evreilor din Falticeni, intre 16 si 60 de ani, a fost internata in lagarele de concentrare [...], trimisa in detasamentele de munca obligatorie din Basarabia" (din vol. Pagini din trecutul evreilor: Falticeni).

De un real folos ne-au fost articolele inmanuncheate in monografia Pagini din trecutul evreilor: Falticeni (comitet de redactie: dr. Otto Bacalu, prof. David Riemer, av. Noel Vaintraub), amintirile falticeneanului Liviu Calin si, nu in ultimul rand, datele furnizate de dna Tania Grünwald, activa presedinta a micii comunitati de numai 40 de membri.

La Falticeni au existat 13 sinagogi. in amintirile lui D. Bolintineanu, cuprinse in vol. Calatorii in Moldova, aflam despre acele "procesii religioase pe strada..."
• "Sinagoga Mare", construita in 1795 (acum in functiune). Distrusa intr-un incendiu, ea a fost reconstruita in 1854
• "Leipziger" (1812)
• "Habad" (1852), una dintre vechile sinagogi
• Sinagogi ale croitorilor (1862), ale cizmarilor (1872)
• "Hevra Beit Semi"
• "Strul Hakatan" (1888)
• "Meir Ioil Last" (1890)
• "Mahala" (1862)
• "Klaus" (1870)
• "Iuhr" (nu se cunoaste anul).

Sinagoga "Strul Hakatan" a fost inaltata, ca un elogiu postum, in memoria Rabinului Strul, caruia i se spunea "cel mic"... Era un rabin mare • in memoria Rabinul Tverski, s-a ridicat, intru alta neuitare, "Sinagoga Rabinului" • Oisie Falic - autorul volumelor Seilot ve Tsuvot (Response), Nehorah Deoraita (Lumina Legii) - avea propriul sau Beit Hamidras... Fiul sau a fost Gaonul Avraham Leib Rosen. Nepotul... Moses Rosen.

• MARTIN BALUS (av. Martin Bercovici) - s-a stabilit la Falticeni in 1929. Chemat in Bucuresti, in 1963, a facut parte din conducerea F.C.E.R. A decedat in 1975.

• EMIL SCHECHTER - a urmat Liceul "Nicu Gane" din Falticeni si Facultatea de Drept din Iasi. A fost avocat la Falticeni si, un timp, presedintele comunitatii. Din 1944, a fost presedinte al Comunitatii din Dorohoi, apoi la Bucuresti, secretar general al F.C.E.R. Integrat in treburile comunitatilor din tara, s-a identificat cu problemele lor comunitare; i-a cunoscut pe cei umili, rezolvandu-le problemele. Moses Rosen l-a cunoscut la Falticeni, orasul copilariei si adolescentei sale, pe cand se afla pe bancile Scolii primare Israelito-Romane.

• Av. Haim Grünberg - "un bun evreu, un avocat si un magistrat deosebit", MARMOR.

• Actualmente, presedinta Tania Grünwald, depune o sustinuta activitate, pastrand valorile iudaice.

• 1866 - s-a infiintat o scoala publica, de baieti, condusa de ebraistul S. Rabener, unul dintre traducatorii poeziei romanesti.

• Doua scoli elementare, subventionate de o organizatie filantropica, inaugurate inainte de 1866, dar inchise temporar, isi reiau cursurile in 1874.

• 1899 - se deschide o scoala de fete, cu 168 de eleve.

• Jewish Colonisation Association (J.C.A.) decide atribuirea unui ajutor material unor scoli si din Falticeni

• Un entuziast. Antreprenorul Isidor Last lupta pentru construirea unui local donand o suma de bani pentru fondarea unei scoli de ucenici.

• A. G. Davidescu executa, in 1903, proiectul unei scoli moderne "pe un teren cumparat de comerciantul Max Goldenthal..." (Liviu Rotman, Scoala israelito-romana. 1851-1914).

• Printre profesorii exceptionali, pe care prof. David Riemer i-a numit "de elita", semnalam: M. Sufrin, Braunstein Berthold, Albert Spaier, David Moscovici si Iohanan Iacubov, Alter Dorf, Israel Rosenbach s.a. (Lista cu nume ramane deschisa. Rugam cititorii - originari din Falticeni - s-o completeze cat mai curand posibil).

• Cercul studentilor evrei din Falticeni (organiza conferinte)

• Cercul Cultural "Eugen Relgis", infiintat de Iacob Bacalu

• Cercul Cultural "Cugetarea", condus de Fischel Haimovici. Este interesant de amintit ca una dintre sedinte a fost prezidata de folcloristul Artur Gorovei

• Societatea "infratirea" (1928), condusa de Lazar Peltz

• Asociatia Culturala a Femeilor Evreice (A.C.F.E.) - organiza actiuni culturale si de strangere a donatiilor

• Biblioteca "Shalom Alehem" (1935-1940).

• Asociatia "B'nei Zion" (1898) • Asociatia "Wolfsohn" (1908)

• "Ticvas Israel" • "Mizrahi" • Sectia sionista "Dr. Max Gayer"

• Cercul a fost infiintat din initiativa dr. Max Geyer si S. Meyer. Aici a activat pictorul Reuven Rubin

• Miscarea sionista "Poalei Zion", fondator Carol Segal, nascut la Falticeni, in 1917

• A facut Alia in 1960

• "Hasomer Hatair"

• "Hanoar Hatzioni"

• in 1900, an de referinta, au emigrat circa 100 de evrei; 4-5 grupe pedestri. Printre ei - Efraim Fisel Aronzon, "unul dintre fondatorii Coloniei Zichron Yaacov"

• Carol Segal, unul dintre fondatorii miscarii sioniste "Poalei Zion" Falticeni.

• Tipografia "A. Goldner" (1876)???Tipografia "M. Saidman" (1879) - "denumita «Junimea», a desfasurat o activitate mai intensa ca a tipografiei lui A. Goldner" (Manes Leib). Aici au vazut lumina tiparului: "Revista populara" (a lui Eugen Teodorini si Artur Gorovei), "Ravasul poporului" (editat de Mihail Sadoveanu si Artur Gorovei) si "Sezatoarea" (1892-1915), revista "pentru literatura si traditie populara", care apare succesiv in tipografiile "Saidman", "Goldner", "Bendit"

• Tipografia "Gutemberg", infiintata de Iosif Bendit in 1906

• Tipografia "Cultura", condusa de Copel Schwartz

• 1881 - "Armonia", organ chowewe-sionist

• 1882 - "Stindardul". in paginile periodicului este impulsionata activitatea de emigrare a tineretului. Primele numere din "Gazeta de Falticeni", "Vointa Sucevei", "Curentul falticenean", s-au datorat lui Leon Negru

• 1897 - "Drepturile", gazeta locala cu tematica politica

• Iancu Sin Leizer a fost un remarcabil legator de carti, cu o vasta cultura iudaica si laica si, in acelasi timp, un tipograf care a construit "un teasc de lemn... cea dintai masina din noua tipografie a lui Saidman" (Leib Manes).

• Va mai amintiti marii croitori evrei ai Falticenilor? Dar caldararii, chitarii, cojocarii evrei care au facut epoca? Zeci si zeci de meseriasi, daca nu sute, mii

• Au construit si sali de spectacole (Adolf Bayer si Moise Herman)...

• Au pastrat legaturi stranse cu marii meseriasi si negutatori, cu confratii lor intru "bratari de aur" din Moldova, Muntenia, Transilvania...

• Unirea Principatelor a fost sarbatorita in principalele temple si sinagogi, unde s-au oficiat Te Deum-uri solemne; s-au organizat festivitati in scolile comunitatilor si societatilor evreiesti. in Falticeni, dupa solemnitatea oficiala a defilat societatea rezervistilor evrei, in frunte cu dr. Weisselberg si rezervistul Refull Aurelovici. La Sinagoga Mare din Falticeni a vorbit dl Iechil Saraga, consilier comunal, aratand dragostea cu care evreii iau parte la aceasta sarbatoare cand sunt dezrobiti. ("Egalitatea", febr. 1920)

• O Tora din Falticeni, adusa in Israel. Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania a daruit rabinului Zvi Leibovici, care pastoreste sinagoga din Kfar Avraham, de langa Petah Tikva, un sul de Tora care a apartinut unei sinagogi din Falticeni.

intruchipand "simbioza perfecta dintre Cuvantul scris si Cel care ii este purtatorul in aceasta lume - a fost parintele regretatului Rabin Moses Rosen. "Parintele meu... invatatorul meu", pe care si-l amintea cu veneratie: "infasurat intr-un talit lung, cu ochii sai luminosi atintiti asupra unei carti deschise, indemnandu-ma sa repet dupa dansul alef-beit...". A predicat mult la Sinagoga "Habad" "intemeiata pe principiile... iubirii intre oameni si popoare" (Moses Rosen). La Ierusalim - datorita carturarului rabin dr. Wolf Gottlieb, din Glasgow - au fost tiparite, inca din 1912, in Editura "Harav Kook", responsele sale, lucrari de "legislatie religioasa" (Saagat Arie, Eitan Arie, 1912; Pirkei Sosana, 1920). A trecut in vesnicie in 1951 (5712), in a doua noapte de Ros Hasana. Se odihneste in cimitirul Sanhedrin din Ierusalim. Fiul sau - Sef Rabinul (z.l.) al evreimii din Romania, timp de 46 de ani - MOSES ROSEN (1912-1994)

Discipol al rabinului Alter Dorf. Biografia acestei personalitati tenace, care a vegheat la pastrarea si apararea identitatii evreiesti, afirmandu-se si pe scena internationala, "arhitect al propriei sale vesnicii" ("Caiet Cultural" R.E.) ne este aproape. Ne vom opri doar in a semnala ca o parte din copilarie si-a petrecut-o la Falticeni si ca, timp de aproape jumatate de veac, din 16 iunie 1948, cand a fost ales Rabin al Romaniei, "si-a contopit destinul cu cel al obstii, animat de dragostea fata de Eretz Israel. A fost numit, pe drept, artizanul Alialei evreilor romani; circa 400.000 de evrei, salvati fizic si moral, au calcat, datorita sustinutei sale activitati, pe Pamantul Sfant. Din octombrie 1956, in "Revista Cultului Mozaic" - al carei fondator si animator a fost - s-a reflectat bogata sa activitate pentru demnitate, pentru drepturile omului, activitatea evreiasca religioasa si nationala. A iubit Tora si poporul Israel. Om al pacii si vietii, a condus comunitatea cu daruire si devotament. "Nici unul dintre noi - afirma lordul Jacobovitz -, nu va aparea pe scena istoriei cu un bilant atat de stralucit".

S-a nascut la Falticeni, in 1916. A fost profesor in invatamantul liceal, seful Sectiei de invatamant din Suceava. "il tin minte la Falticeni, oraselul copilariei si al adolescentei noastre. Casa sa era un lacas de traditie iudaica, de invatatura a valorilor noastre stravechi, de cultivare a idealurilor renasterii noastre nationale. Parintele sau, bunicul sau indeplineau cu sfintenie sinteza normei de viata evreiasca: TORA - cartea si AVODA - munca" (Moses Rosen z.l.) Din anul 1977 - afirma tot regretatul rabin Moses Rosen -, Haim Riemer "s-a identificat cu «Revista Cultului Mozaic»". Dupa ce a facut Alia, a ramas director de onoare al "Realitatii Evreiesti". Din Ierusalim primim articole pentru revista. El este si coordonator, pentru partea iudaica, al Luah-ului nostru.

Matematician, idisist, profesor in invatamantul superior, Facultatea de Matematica din Iasi. in 1942 - impotriva "efectelor destructive in probleme de invatamant" -, fratii Riemer au "incercat sa deschida un gimnaziu evreiesc sub directia lui Artur Moscovici", iar in 1944, "au initiat, impreuna cu Artur Moscovici, deschiderea unui liceu particular...". intre 1981-1984, a lucrat - dupa propriile-i marturisiri - la Cancelaria Sef Rabinului dr. Rosen. in casa familiei Riemer se afla sediul Organizatiei sioniste "Mizrahi". Despre familia Riemer, scriitorul Norman Manea afirma: "...intelectuali studiosi si exaltati, mama lor - aparitie biblica de neuitat". Tatal - Reb Leibala Riemer, batranul tapiter, reprezenta "Omul cu Cartea in brate..., luptatorul neinfricat al celei mai sublime dintre cauze - cauza spiritului".

Pictor vizionar, primul ambasador al Israelului in Romania. Si-a petrecut copilaria la Falticeni, de unde, in 1912, a plecat in Tara Sfanta. Aici a studiat la Academia de Arta "Bezalel" din Ierusalim. in 1915, revine in randul miscarii sioniste din Falticeni. in 1922, se stabileste in Israel. "Si-a implinit misiunea de prietenie intre Romania si Israel, cu cinste, cu loialitate, cu devotament" (Moses Rosen). La Falticeni l-a cunoscut Moses Rosen pe "Reuven Rubin, tanarul cel daruit cu ochi de vizionar, de visator. El manuia penelul cu har dumnezeiesc si-i zugravea de acolo, din stravechiul «stetl», orasel moldovenesc, pe evrei dansand cu Tora, pe evreul aplecat asupra Cartii". Tematica picturii sale a fost cartierul evreiesc, portretul. A primit Premiul National al Statului Israel.

A fost considerat unul dintre intemeietorii targului. Statornicit in Falticeni prin 1770, este amintit si de Artur Gorovei. El a fondat aici "o casa de comert... cu activitate export-import". Aducea marfuri de la Leipzig sau Viena. in Condica Vistieriei din anul 1824 se scria "fratii Bercu, Smil si Izrael Focsaneanu, de natie jidovi, au fost birnici in acest targ".

A facut Alia in 1971 si a fost medic la Kupat Holim, actualmente la Kupat Macabi. A detinut pagina medicala la "Viata noastra" si "Revista mea".

S-a nascut in 1922, a urmat Facultatea de Drept din Bucuresti. Ca presedinte al Cercului studentilor evrei din orasul natal, a organizat numeroase manifestari culturale, cu participarea unor scriitori din Bucuresti (I. Peltz, V. Voiculescu, Iacob Groper, Ionel Teodoreanu, Eugen Relgis, Camil Baltazar) pe care i-a prezentat publicului, in medalioane literare. Prieten entuziast al ideilor propagate de Eugen Relgis, a fost presedintele "Cercului Umanitarist «Eugen Relgis»" si a activat in conducerea "Uniunii Evreilor Romani". A colaborat la mai multe publicatii, cu deosebire la "Curierul Israelit". A murit la 10 august 1973, in plina activitate publicistica.

Inginer. A facut Alia in 1999. in tinerete a imbratisat diverse meserii, printre care - isi aminteste prietenul de breasla, Liviu Calin - si aceea de "legator de carti".

Doctor inginer. S-a nascut si a copilarit in Falticeni. Tot aici a urmat cursurile Scolii Israelito-Romane si apoi Liceul "Nicu Gane".

Psihiatru (S.U.A.). S-a nascut in 1939, la Falticeni. Studii la Paris, Londra, New York. Si-a dat doctoratul in psihologie. Este profesor la Universitatea din Georgetown. Autor a numeroase lucrari de specialitate: Psihiatria sociala, Consecinte ale torturii, violentei si traumei asupra sanatatii mentale s.a.

S-a nascut la Falticeni, in 1818. Explorator, bun cunoscator al Bibliei si Talmudului. Se inscrie in randul calatorilor evrei "atras de dorinta de a-i gasi pe urmasii celor zece triburi". in 1859, pleaca in America, unde publica Trei ani in America (Drei Jahre in Amerika - 1863). in volumul Cinci ani in Orient cuprinde stiri despre nasterea hasidismului in Romania. Mai amintim si volumul de calatorie Opt ani in Asia si Africa. A vizitat si Tara Sfanta.

Scriitor. S-a nascut la Suceava, in 1936. intre anii 1945-1946, "repatriat" din Transnistria, a locuit la Falticeni: "locuiam provizoriu" la familia Riemer. Despre acest orasel a scris si in romanul Octombrie, ora opt. in urma studiilor la Institutul de Constructii, a fost inginer la Suceava (1959-1960). in 1965, se stabileste la Bucuresti, iar in 1985, dupa o trecere prin Europa, se stabileste la New York.

Avocat. S-a nascut in 1911. La Falticeni "si-a petrecut prima parte a vietii sale". in 1944, s-a stabilit la Dorohoi, iar intre 1972-1987, a fost presedintele Comunitatii Evreiesti de aici. in 1988, impreuna cu fiul sau, ing. Stelian Lozneanu, a facut Alia. A decedat la Petah Tikwa, in 1993.

S-a nascut in 1933, la Falticeni. Absolventa a Facultatii de Filologie din Bucuresti. Doctor in filologie - literatura romana si comparata. Autoare a sapte volume de critica. A colaborat la "Romania literara", "Ramuri", "Revista Cultului Mozaic". in 1991, se stabileste in Israel. Este membra a Asociatiei Scriitorilor Israelieni. Prezenta cu articole, eseuri, cronici literare, in presa israeliana. Recent a primit "Medalia jubiliara «Mihai Eminescu. 150 ani de la nastere»". A publicat Eminescu - Poezia elementelor, Romantismul romanesc, Mitologia romantica; mult apreciat a fost si volumul de versuri Umbra copacului (1994) etc. "in ceea ce priveste limba noastra [ebraica], ea sa fie intai de toate limba literaturii, expresiva si nu plata, manuind clar-obscurul sugestiei si nu consemnarea jurnalistica, arta a cuvantului... nu insailarea diletanta" (Elena Esther Tacciu).

A lucrat in domeniul editorial. A fost secretara de redactie la "Revista Cultului Mozaic". in 1989, a facut Alia. Se numara printre persoanele care fac parte din Comitetul pentru promovarea culturii de expresie romana, in Haifa.

Cantecele de altadat'. "in perioada anilor 1934-1938, am scris cateva reviste impreuna cu neuitatul meu prieten Iosala Beer, care au fost jucate de studenti si alti tineri, evrei si neevrei, pe scena instalata in aula scolii israelite din Falticeni. Revistele erau intitulate «Comme çi, comme ça», «Asa e lumea», «Cum e mai rau». Acest din urma spectacol a avut un succes deosebit. Dupa premiere, in aceeasi sala, erau organizate baluri de catre Comunitatea evreilor. Orchestra «Schweiffel-Stein» acompania interpretii [...]. in pauze, doamnele Haras, Brotman, Mina Schechter, Adela Lustgarten, Tony Lupu serveau la bufet tartine si bauturi".

Actorii care ne incantau. "Lasam in urma casa lui Artur Gorovei si ne apropiem de afisierul din fata Primariei orasului ca sa citim doua anunturi... Primul vestea sosirea la Falticeni a actorilor Leni Caler si Ronald Bulfinski cu piesa Soarece de biserica si al doilea comunica data spectacolului muzical sustinut de Jean Moscopol care avea in repertoriu cantecele «Pe bolta cand rasare luna», «Nusa», «Zaraza», «Valencia»".

Serile de Pesah. "...Pregatirile [de Pesah] se incepeau din iarna. Cumparam zece gaste de la Nuham Lozneanu si, fiindca erau slabe, venea la noi o femeie cu numele de Bobte pentru a le indopa ca sa avem grasime de prajit lotkes. Azima se cocea la brutaria Saie Michelson. Ne-o aducea acasa, intr-un cearsaf alb, Haim Turcu si Avrumola Siker [...]. Pe urma a venit si seara de Seder [...], care a tinut pana aproape de miezul noptii [...]. Am numarat 12 batai ale ceasornicului catedralei, dupa care s-a asternut o liniste deplina. E Pesah".

Ceea ce nu se cuvine uitat. "Si evreii din Falticeni au raspuns la chemarea tarii. S-au inrolat in regimentele de care apartineau si multi dintre ei au cazut pe campul de lupta. Ne amintim cum in acei ani ai razboiului, evreii din Falticeni au pus la dispozitia autoritatilor din oras, casele lor, pentru incartiruirea ostasilor mobilizati, romani si rusi, pe frontul din Moldova. in sinagogile din oras se faceau rugaciuni, se tineau predici de catre rabini si fruntasi ai Comunitatii evreiesti pentru izbanda Romaniei".

• Povestirea Haia Sanis isi desfasoara actiunea la Falticeni, unde Sadoveanu a facut liceul. Avea sa descrie acest mediu evreiesc astfel: "O ulita mica, pe ulita scoalelor, pe ulita stramba, se inmulteste, creste si furnica in lumina soarelui un popor sarac, care-si duce incovoiat necazurile, isi vorbeste netulburat jargonul si se inchina Dumnezeului sau". Sambata "viata aceasta se opreste. Se aprind lumanari, stapanul familiei, la masa curata, isi incepe ruga. Dupa o saptamana de necaz si hrana proasta, pe apucate, Dumnezeu porunceste poporului sau sa manance coilici, carne si peste".

• Secvente din filmul Manasse - realizat in 1925, prezentat in 1989 la Beit Hatefutot - au fost filmate la Falticeni, unde a locuit eroul principal al piesei lui Ronetti-Roman, Manasse Cohen.

Pagini realizate de EVELIN FONEA