La ora aceasta Comunitatea Evreilor din Craiova este unitara din punct de vedere religios si cultural. Dar, cu secole in urma, sefarzii si askenazii din oras alcatuiau comunitati separate, cu sinagogi separate. Prima marturie despre existenta evreilor in Craiova o constituie un document de la 1650, caruia i se adauga o serie de acte ce consemneaza, dupa anul 1700, tranzactii cu terenuri, cumparate de Comunitate de la Manastirea Horezu. Existau in Craiova, la inceputul secolului XX, trei lacasuri de cult, iar pe la 1920, erau 215 "capi de familie sefarzi". Nu avem date exacte despre evolutia comunitatii de askenazi, "Evrei Leh", cum se denumeau ei insisi, probabil de la originea lor initiala, de emigranti din Polonia. (In 1900, aceasta grupare etnica se reorganizeaza si se denumeste "Comunitatea Israelito-Romana de Rit Occidental").

Templul Coral, construit in 1832 (refacut in 1887), exista si astazi. Cimitirul evreiesc din oras are o vechime de cel putin 200 de ani, intemeiat fiind de sefarzi. Din pacate, un incendiu, la finele secolului al XIX-lea, a distrus arhiva Comunitatii, iar la 1977, cutremurul a distrus Templul Sefard. O parte importanta a arhivei refacute in secolul scurs intre cele doua dezastre se afla acum la F.C.E.R. Inainte de 1940, erau circa 5000 de evrei in Craiova, apreciaza putinii supravietuitori ai acestei importante comunitati. Azi, mai sunt 88 de membri in Comunitate, dintre care 40 de evrei. Ceilalti membri au facut sau fac parte din casatorii mixte. (Doar trei cupluri mai sunt alcatuite din evrei).

In Craiova a existat, intre secolele XVII-XX, o comunitate numeroasa de evrei, o lume in care au existat si bogati si saraci, mai multi sarci, de fapt, iar cartierul "evreiesc" era situat langa cel tiganesc, sarac si el. Filantropia era, insa, o regula printre industriasii si comerciantii evrei si nu tinea cont de etnie. "Exista un magazin cu firma 'Englezul' al carui patron era Lazar Dunkelblum - isi aminteste dl Solomon Finkel (76 de ani). In fiecare an, in saptamana dinaintea Craciunului, patronul aducea la magazin toata scoala israelita (adica circa 15 elevi) si toata Scoala 'Deleanu', unde erau mai ales copii din 'tiganie' (circa 70-80 de elevi) si ii imbraca pe toti, din cap pana in picioare, cu haine, pantofi, lenjerie de corp.

Exista, acum aproape 70 de ani, 'Moara lui Mendel', unde lucrau zeci de muncitori. Lungimea carelor care asteptau la rand era de cel putin de un kilometru. Avea utilaje aduse din Elvetia, iar moara se afla intr-o cladire cu sapte etaje. Mendel ajuta pe toata lumea. Nu exista om - evreu, roman, tigan - care sa vina la Moara cu un sac, o fata de perna, cerand un ajutor si care sa nu plece cu traista plina. Langa el, aproape, se afla brutaria nasului meu Mendelbaum, care era plasat chiar in cartierul tiganesc, si care omenea cu o paine pe orice nevoias care trecea pe la el".

Evreii craioveni, care mai traiesc in oras, au varste la care isi mai pot aminti numai putin din anii copilariei, petrecuti in atmosfera vechii societati evreiesti. Peste ei au venit razboiul, deportarile si, apoi, regimul comunist, care, au perturbat serios viata comunitara. Totusi - isi aminteste Gerald Locusteanu - "chiar si in anii razboiului, viata comunitatii continua. Liceul israelit 'Lumina' a fost inchis in 1941. Dar Comunitatea de atunci a eliberat cateva sali din cladirea in care se afla sediul actual al Comunitatii, in curtea Templului, si aici am facut cele patru clase primare. In chiar camera aceasta, in care stam acum si in care se afla secretariatul Comunitatii, am facut clasa I.

Dupa terminarea razboiului, am dat diferente pentru a intra la scolile de stat si toti am intrat cu note peste opt. Sala 'Lumina' era splendida. Nemtii au luat cladirea si au facut in ea 'Goebbels Haus'. (Nici pana azi, Comunitatea nu a primit cladirea 'Lumina' inapoi, desi exista un act semnat de fostul premier Radu Vasile, prin care ne era retrocedata). Imi amintesc ca, in 1943, o echipa artistica a Comunitatii, a pus in scena, intr-un unic spectacol, o revista, Pour Vous Madame!. Ea a fost montata la Cinematograful 'Apollo'.

Este interesanta aceasta marturie fiindca arata ce forta de rezistenta in fata vicisitudinilor vremii manifestau evreii. Anul 1943 a fost un an in care o buna parte din barbatii evrei se aflau in deportare, in lagare din Moldova! Iar cei lasati acasa se aflau la munca obligatorie. Si totusi... In ceea ce priveste Scoala 'Lumina', documentele o atesta din 1865, la inceput ca o modesta scoala primara, ea evoluand, de-a lungul timpului, pana la nivelul unui liceu de inalta tinuta pedagogica. Profesorii erau si evrei si romani, iar dintre directori se distinge figura lui M. Staureanu (autor de dictionare in limba latina), care s-a aflat in aceasta functie timp de 50 de ani.

Doctorand, cadru universitar asociat, inginerul Mircea Ardeleanu este, din octombrie 2000, coordonatorul filialei craiovene O.T.E.R. "Filiala noastra cuprinde 20 de tineri si, desi suntem putini, credem ca vom putea organiza o activitate diversa si interesanta pentru cei cu ce au venit alaturi de noi. Cu sprijinul Comunitatii, am primit o camera, un sediu al nostru in care am instalat calculatorul performant, nou primit, si, in curand, vom avea si un video, cu care vom putea organiza seri culturale, vizionari de filme etc. Avem in proiect o Masa rotunda cu tema 'Scriitori evrei din Romania', care va succeda celei ce a avut loc anul trecut, consacrata 'Scriitorilor evrei laureati ai Premiului Nobel'. Am initiat pentru membrii filialei noastre cursuri de limba ebraica, pe care le preda dl Andy Schwartz, de la Universitatea din Craiova. Am inceput sa stabilim legaturi, prin O.T.E.R., cu tinerii evrei din celelalte orase ale tarii si avem deja o colaborare buna cu organizatii de tineret romanesti, germane si italiene din Craiova".

De cine ne mai amintim? Cu sprijinul dlor dr. Ioan Sebastian Singer, Solomon Finkler, Mrtin Iosupovici am evocat cateva dintre personalitatile din ultimul secol. In primul rand, se detaseaza figura avocatului Iancu Zimel, cel care a fost, timp de 45 de ani, presedintele Comunitatii. Un nume care revine des in memoria celor de astazi este cel al familiei Eschenazy. O familie care a dat Craiovei si doi dintre cei mai importanti bancheri de la finele secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX, dar si medici, avocati, intelectuali cu diverse profiluri. O mare familie de editori si tipografi a fost Samitca.

Dr. I. S. Singer ne evoca numele strabunicului sau, imigrat din Boemia, medic la Manastirea Dudu, dupa 1850, chirurg pe front, la 1877; al tatalui sau, Sigmund Singer, medic primar la Casa Asigurarilor Sociale, in 1926; dr. Schobel, unul dintre primii radiologi ai Craiovei. Fiul lui Leon Eschenazy (personalitate marcanta a comunitatii) a facut Alia, ajungand medic-sef al marinei israeliene. Doctorii Swilinger, Safir, Erbach, fost director al Policlinicii C.F.R., dr. Sushman, dr. Schwoah, primul urolog din oras, dr. Galna, care a fost si cantor la Templul Coral, dr. Sternberg. Au fost multi farmacisti evrei, printre care Schreiber, Copolovici, Nadler. Un alt medic, Filip Eschenazy, stabilit in Israel, lucreaza, in prezent la prestigiosul Institut de Cercetari "Weizman". Trimis, la un moment dat, cu o misiune medicala in Coreea de Sud, a avut ocazia sa execute un "brit", o circumcizie, prima efectuata unui evreu in istoria Coreei de Sud.

Printre marii comercianti, se numara fratii Mendel, care aveau un mare magazin, ce a functionat pana putin dupa 1948. E interesant de stiut ca si azi o parte a mobilierului magazinului "Bijuteria" din centrul Craiovei, ca si a magazinului de sticlarie din apropiere, provine din acest magazin al Mendelilor. Dintre meseriasi mai staruie in amintire tinichigiul Leibovici, care se specializase in acoperisuri si burlane, ca si numele cizmarului Schlesinger.

Din lumea artistica, sunt cunoscuti regizorii tehnici de la Teatrul National, Max Akerman, plecat in Israel, si Paul Somer, acum in Germania, actorii Eichard Rang si Lucille Chevalier. O figura aparte este Leo Baimer, un pianist profesionist, care, in Israel, a acordat prioritate celeilalte specialitati pe care o avea, cea de inginer, si a devenit o personalitate internationala in robotica, fiind invitat sa tina cursuri in Canada si Franta.

Infiintata in anul 1991, Editura "AIUS" a incercat sa se impuna, in peisajul cartii romanesti de dupa 1989, prin lucrarile pe care le-a publicat de-a lungul existentei sale. Promovand, in principal, valorile cultural-stiintifice locale (ale Craiovei si ale Olteniei), dar si nume de referinta ale culturii nationale si universale, nefiind structurata intr-o directie anume, editura, prin colectiile sale, ofera atat carte pentru copii si carte scolara, cat si lucrari de anvergura din domeniul stiintelor umaniste, medicale, sociale, tehnice, albume de arta.

As mentiona lucrarea M. Blecher - Intamplari in irealitatea imediata. Inimi cicatrizate. Vizuina luminata, lansata chiar la sediul Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Bucuresti. Aparitia acestei carti face parte din planul nostru editorial de a publica, sub titulatura "Noul Canon", o serie de romane experimentale care ilustreaza modernitatea la varf in perioada interbelica, potrivit nivelului conceptual european si care se constituie in argumente solide pentru o necesara schimbare de canon literar. Aceste scrieri atipice, excentrice, izolate, dar profund estetice, concureaza modalitatile literaturii psihologice ori realiste ale momentului. Vor fi astfel reeditate opere ale lui Mihail Sebastian, H. Bonciu, Felix Aderca, C. Fantaneru, Dan Petrsincu, V. V. Martinescu. Astfel, se afla sub tipar volumul scriitorului H. Bonciu, care cuprinde intr-o editie necenzurata, ingrijita de criticul Constantin M. Popa, doua romane: Bagaj si Pensiunea doamnei Pipersberg.

Dintre aparitiile recente, semnalam monografia Viata lui Victor Papilian, de Titus Balasa, volumul de poezii Camasa de forta, de Aurelian Zisu, lucrarea 'Tezaur', cartea veche romaneasca 1557-1830 a cercetatorului Aurelia Florescu etc. Pe de alta parte, editura s-a constituit ca un polarizator al vietii cultural-multietnice din Craiova, dovada stand cartile aparute in editura despre dinastia editorilor si tipografilor Samitca, despre originea comunitatilor italiana, germana, greaca, revista "Excelsior" a Forumului Cultural Interetnic din Dolj. De altfel, in colaborare cu Biblioteca "Alexandru si Aristia Aman", in urma cu un an a fost elaborat un Dictionar al personalitatilor din judetul Dolj, in care apar, printre cele aproximativ 600 de nume, si nume ale celor ce au facut parte din obstea evreiasca, si acestea nu sunt putine deloc, ca o dovada a contributiei evreilor craioveni si de realsemitism ce a existat pe planurile oltene. Iata numai cateva nume care spun mult: F. Aderca, I. si Ralian Samitca, Filip Lazar, Eschenazy, D. Echewach, S. Singer, Lazar Saineanu.

Intr-un asemenea context, Editura "Aius" contribuie si la aparitia unei noi reviste de cultura. In numai trei ani de aparitie, revista "Mozaicul" are deja un dosar depresa cu totul impresionant, ea fiind in scurt timp considerata o voce autorizata in peisajul publicisticii culturale romanesti. Nasterea revistei "Mozaicul" a fost insotita si de aparitia Colocviilor revistei "Mozicul", devenite, la randul lor, traditionale pentru viata spirituala romaneasca si ajunse la cea de-a treia editie.
George Sorin Singer, directorul Editurii "Aius", Craiova

Conf. dr. Corneliu Sabetay - descendent al uneia dintre cele mai vechi familii evreiesti din oras - este, de patru ani, presedintele Comunitatii Evreilor din Craiova. "Am acceptat aceasta onoare - ne-a spus domnia sa - nu din dorinta de a avea inca o functie sau un salariu. Am primit o datorie fata de stramosii mei, fata de tatal meu, care a fost si el presedinte al Comunitatii Sefarde din Craiova, din respect pentru munca depusa aici de Iancu Zimel, cel ce si-a consacrat 45 de ani conducerii acestei obsti, din credinta ca trebuie sa avem relatii bune cu toti cei care cred in Dumnezeu si alaturi de care am trait de-a lungul veacurilor si traim si azi".

Corneliu Sabetay s-a nascut la 1 aprilie 1944. la fel ca tatal, fratele si, mai apoi fiul sau, a absolvit Liceul "Fratii Buzesti", cu media maxima in fiecare clasa, a luat licenta in medicina la Timisoara si, dupa stagii la Plenita si Bucuresti, a venit, prin concurs, in 1975, la Spitalul nr. 1 din Craiova, unde a efectuat pana acum 25000 de operatii de chirurgie pediatrica. In 1978, a devenit si cadru didactic universitar, azi avand gradul de conferentiar. Intre 1992 si 1996, a fost consilier municipal, iar din 1996, este consilier judetean. Din 1997, este membru al Societatilor de Chirurgie Pediatrica din Franta si Grecia.

Calatorind pe meleagurile Olteniei, am poposit la Calafat, oras-port cu mari traditii istorice si economice din sudul judetului Dolj, situat pe malul stang al Dunarii, si care, astazi, priveste cu incredere spre viitor, in asteptarea constructiei podului, care va face legatura dintre Europa Centrala si sud-estul continentului.

Am fost la Calafat, solicitati de primarul orasului, ing. Traistaru, si de Consiliul Municipal, in frunte cu distinsul director al Spitalului, dr. chirurg Stelica Voinea, si carora le multumim pentru amabilitatea de care au dat dovada si de faptul ca ne-au semnalat existenta unor vestigii ale unei vechi comunitati evreiesti, care a existat si in acest spatiu romanesc. Impreuna cu dansii si cu multi alti prieteni din oras (ne luam libertatea de a-i numi astfel), am pornit pe urmele trecutului acestei vechi comunitati.

"Oriunde se asaza zece familii de evrei - spunea candva profesorul M. Staureanu -, prima lor grija este de a-si cladi o scoala, o sinagoga si de a cauta un loc pentru casa eterna". In Calafat au existat toate aceste institutii. Intr-o lucrare monografica despre Calafat, scrisa de un fost primar al urbei, I. S. Dragulescud, este mentionat faptul ca, in 1897, a fost ridicata o sinagoga slujita de un rabin si un ceaus. Constructia acestei sinagogi a costat 16000 lei, suma provenita din donatiile comunitatii israelite locale. Despre existenta scolii israelite aflam din traditia orala. Constantin Resteanu, avand venerabila varsta de 91 de ani, coleg la scoala romaneasca cu fii de negustori evrei, isi aminteste ca acestia urmau, in paralel, cursurile scolii israelite situata pe B-dul Tudor Vladimirescu, in curtea scolii aflandu-se si sinagoga. Dupa alte surse, o casa de cult evreiesc se afla construita pe strada Jiului.

Despre caracterul si atitudinea morala a acestor negustori aflam tot din traditia orala. Croitorul Mateescu St. Aur isi aminteste cu nostalgie de vremurile cand lucra pentru negustorii evrei: "... evreii erau cinstiti, nu-mi amintesc sa fi fost implicati in procese. Daca intrai la ei in pravalie in zilele de luni, cand faceau 'saftea', plecai cu cele trebuincioase la un pret redus sau pe datorie". Mai aflam ca Solomon, cerealistul, a adus la Calafat 30 de perechi de boi pe care i-a dat taranilor pe datorie. Evreii se indeletniceau cu comertul cu cereale, cu manufactura, erau ceasornicari, bijutieri. Femeile evreice erau casnice. Cat priveste portul - se imbracau decent, nu se deosebeau de ceilalti.

La recensamantul din 1918, gasim urmatoarele nume de origine evreiasca: Iacob Elias (2), Emmanuel Magder (3), Iancu Moise (4), Ona Calef (2), Rubi Jarchy (4), F. Pincas (1). La recensamantul din 1930, s-a constatat o crestere a comunitatii, care ajunsese la 56 de persoane.

Iata cateva nume care s-au tiparit in memoria locala: Rubi si Sandu Jarchy - manufacturieri; Jani - cerealist; Solomon - cerealist; Avram Simon - negustor; Moscu Lewi - negustor, avea si proprietati (casa in care a locuit se afla si astazi pe B-dul Tudor Vladimirescu). Existau de asemenea, case de cereale reprezentate de evrei: Casa "Draichus-Zeiner", Casa "Dulman-Blanck".

Alte nume de care isi amintesc octogenarii din Calafat: Marcel Calef, Adolf Klein, Yahnick, Alagem Elias, familia Halm, fratii Bernardt. In memoria locului s-a pastrat si denumirea de "Dealul Ovreiului", astazi o ridicatura de pamant aflata la intrarea in Calafat dinspre Ciupercenii Vechi. Dovada cea mai edificatoare a existentei unei comunitati evreiesti la Calafat ne-o ofera monumentele funerare din cimitir. De cateva secole, isi odihnesc osemintele in cimitirul evreiesc oameni care au trecut in eternitate ca eroi, ca personalitati reprezentative ale Calafatului sau ca oameni simpli care vin din istorie, care au avut o identitate, numele de pe pietrele monumentale dezvaluindu-ne, in buna masura, originea lor sefarda. Datorita trecerii timpului, din cele circa 60 de monumente, o mare parte au fost deteriorate, ele necesitand lucrari de restaurare, pentru care am solicitat ajutorul Primariei orasului Calafat.

Cu ocazia "Zilelor Europene ale Culturii Iudaice" (2000), organizate de catre F.C.E.R., in cadrul Muzeului de Istorie a Evreilor, din Bucuresti, s-au adus dovezi, sustinute prin documente de arhiva, despre rolul benefic al comunitatilor evreiesti pentru poporul roman; cele prezentate de noi inscriindu-se ca o pagina de istorie comuna ce configureaza un colt al unui judet - judetul Dolj.
Conf. dr. Corneliu Sabetay, presedintele Comunitatii Evreilor din Craiova
Lucica Anghel, studenta anul IV, Universitatea din Craiova, Facultatea Filosofie-Istorie-Geografie

In anul 1997, la Universitatea din Craiova, in cadrul Facultatii de Istorie, Filosofie si Geografie, a fost creata o noua sectie, de Cultura Iudaica, cu specialzare principala in istorie generala si specializare secundara in cultura si limba ebraica. Sectia face parte din catedra de Istorie, condusa de prof. univ. dr. Ion Patroiu, care ne-a acordat un interviu.

- Domnule profesor, la o asemenea specializare problema cred ca nu este gasirea unui specialist in istorie, ci a unui cadru didactic pentru predarea ivritului. Ati putut rezolva aceasta problema?

- Am avut un inceput, care parea promitator, cu un profesor din Israel, care si-a dat doctoratul in istorie, cu acad. Dan Berindei, in Romania, si care a colaborat cu noi doi ani. Dar a trebuit sa intrerupem aceasta colaborare dintr-o serie de motive pe care nu le discut acum. Am primit apoi un sprijin din partea Ambasadei Israelului, care ne-a recomandat o studenta israeliana, ce-si face studiile de stomatologie in Romania si preda acum la noi ivritul. Suntem foarte multumiti de ea. Problema insa, este ca fostul ministru al Educatiei, dl Andrei Marga, care ne-a sprijinit mult in infiintarea acestei secti, ne-a aprobat si trei posturi didactice pe care nu izbutim sa le incadram cu cadre didactice avand o pregatire academica si doctorat. Acest fapt poate influenta negativ acreditarea sectiei si, in consecinta, posibilitatea acordarii de diplome. Aici am avea nevoie de sprijinul Ambasadei Israelului la Bucuresti, a institutiilor universitare din Israel, care sa ne asigure un cadru didactic, doctor in stiinte, delegat un timp ca profesor-invitat sa predea ebraica. Exista un acord guvernamental in acest sens, dar, de trei ani, nu s-a aplicat.

- Care este programul de pregatire al acestor studenti?

- Studentii au cursuri speciale de Istoria evreilor din Romania, Istoria generala a evreilor, Istoria Statului Israel si un modul literar care cuprinde Istoria literaturii ebraice, a literaturii israeliene moderne, ca si a literaturii evreieisti din toata lumea. Li se asigura si un curs de Arheologie biblica, in care se incearca demonstrarea bazei reale, istorice, a Bibliei. O pondere importanta o au cursurile de limba ebraica: patru ore pe saptamana, timp de patru ani.

- Ati avut sau aveti o rezistenta fata de acest nou profil?

- Nu am avut o opozitie semnificativa, desi unii au ridicat din sprancene. Si le-am spus: domnilor de 40 de ani se invata limba araba in tara, sunt peste 40 de locuri la araba si unde si cui vor preda absolventii lor araba? De ce nu am preda ebraica si cultura evreiasca, mai ales ca avem in Romania comunitati evreiesti in care nu se mai cunoaste limba aceasta si nu are cine sa o mai predea? Avem destui studenti pentru a asigura functionarea cursurilor, vin si din alte judete, exista un interes in crestere.
O a doua componenta a acestei activitati o constituie infiintarea unui Centru de studiere a istoriei evreilor din sud-estul Europei. Universitatea din Craiova este desemnata de Ministerul Educatiei sa reprezinte Romania in raporturile cu Universitatile din Balcani, astfel ca ni s-a parut firesc sa acordam o atentie speciala si acestei etnii, cu numerosi reprezentanti de-a lungul istoriei in zona Balcanilor. Studiile acestea se desfasoara in colaborare cu Institutul de Studii Balcanice din Craiova. Avem acum un grant de cercetare pentru un studiu al monumentelor de cult si funerare din Oltenia, la care lucreaza profesori si studenit din anii II si III. Se va intocmi o fisa pentru fiecare monument funerar din 11 cimitire evreiesti din Oltenia, sunt peste doua miii de asemenea monumente, dar le vom studia pe toate! Aceasta activitate va cuprinde si toate sinagogile din Oltenia, insotita de un studiu de arhiva ce va reconstitui istoria comunitatilor evreiesti din aceasta zona. Vom studia si vom mentiona pe fiecare fisa starea de conservare a monumentelor de cult iudaice si vom inainta primariilor o situatie la zi cu propuneri de asigurare a conservarii lor. E o cercetare care se va finaliza peste doi ani.

...rememorati de Stefan Ardeleanu, el insusi primul pe aceasta lista, alcatuita in ordine alfabetica: Andrei Barte, Aurel Cernea, Baldovin Demetrescu, Harry Eliad, Ion Fantanaru, Lizica Lupan, Biluta Liberman, Avram Rozenstein, Nicolae Rozenfeld, Lulu Solomon, Hera Steinberg, Lazar Schinderman, Sarina Zavodnicu, Radu Sommer, Solomon Avram, Stefan Voicu.

La doi ani si jumatae de la inaugurarea sa, Centrul de Studii si Cercetari ale Istoriei, Culturii si Civilizatiei Evreilor din Sud-Estul Europei de la Universitatea din Craiova, incepe sa-si prezinte roadele activitatii. De curand, studentii care se afla in al treilea an de studii, la specializarea istorie - limba ebraica moderna au prezentat, in cadrul unei manifestari publice, organizata in colaborare cu filiala locala a O.T.E.R. (Organizatia Tinerilor Evrei din Romania) tema "Scriitori evrei - laureati ai Premiului Nobel pentru literatura". A fost, de altfel, finalul etapei introductive a cursului de Literatura evreiasca moderna, care se preda incepand cu anul III.

Au fost evocati Paul Heyse (laureat al Premiului Nobel in 1910), primul german de origine evreiasca care a primit acest premiu, filosoful francez Evri Bergson (1927), ale carui conceptii au influentat nu numai filosofia, dar si literatura franceaza a secolului XX, scriitorii rusi Boris Pasternak (1958) si Iosif Brodsky (1987), americanii Saul Bellow (1976) si Isaac Bashevis Singer (1978). A fost, de asemenea, prezentata personalitatea si opera lui Shmuel Yosef Agnon (1966), reprezentant de seama al literaturii ebraice, precum si doua personalitati scriitoricesti feminine, care au luat atitudine impotriva rasismului, evocand tragismul persecutiilor - poeta de limba germana, devenita cetatean suedez, Nelly Sachs (1966), si romanciera sud-africana Nadine Gordimer (1991), fiica unor emigranti evrei lituanieni. Au mai fost evocati doi scriitori din zona geografica apropiata noua - poetul ceh Jaroslav Seifert (1984) si Elias Canetti, evreu sefard nascut la Russe, in Bulgaria. Moderatorii manifestarii au socotit necesar sa prezinte, in acest context, si personalitatea contemporanului nostru Elie Wiesel, originar din Sighet, supravietuitor al lagarului de la Auschwitz, laureat al Premiului Nobel pentru Pace.

S-a anuntat ca, in cadrul cursului optional "Scriitori evrei in literatura romana moderna si contemporana", expunerea despre Felix Aderca se va desfasura la Biblioteca Judeteana "Alexandru si Aristia Aman", unde s-a deschis expozitia "Felix Aderca - 110 ani de la Nastere". F. Aderca - care a petrecut 22 de ani de viata in Craiova - a fost in centrul manifestarilor Centenarului, marcat printr-un simpozion la care au participat personalitati de seama ale literaturii romane.

Albert Zimbler