Cititorii "Realitatii Evreiesti" au putut lua cunostinta, recent, de initiativa noastra de a readuce in cunostinta contemporanilor, evrei si neevrei, traiectoria-desigur, sinuoasa, complicata, dar totdeauna patrunsa de fiorul patetic al devenirii istorice - al obstilor evreiesti din Romania. Sunt pagini de traire, uneori zbuciumata, nu lipsita chiar de momente tragice, dar si pilduitoare pentru ceea ce se poate numi o benefica integrare a evreilor din Diaspora in destinul tarilor in care s-au stabilit.

Primele comunitati abordate(Braila, Buzau) au relevat nebanuite zacaminte de fructificat in anii nostri, deopotriva pe planul memoriei, ca si acela al creativitatii inca in desfasurare. In pofida diminuarii numerice si a cresterii mediei de varsta(fugit irreparabile tempus), comunitatile in cauza mai au de trait ani de aici inainte! Ele mai au un cuvant de spus in viata politica, economica, sociala, stiintifica si culturala a tarii. Dar in tabloul divers al evolutiei obstilor noastre unele s-au evidentiat si se disting si azi printr-o nebanuita, poate, densitate a valorilor, prin imbelsugate resurse intelectuale, care s-au vazut puse in functiune de-a lungul secolelor, fiind vitale si in zilele noastre.

Este si cazul obstilor din metropola culturala a Moldovei, Iasiul atator locuri de popas graitoare pentru istoria evreimii din tara si - macar pentru legendarul Goldfaden, dar nu numai - din intreaga lume. 0 asemenea "mina de aur" nu poate fi epuizata in doar doua pagini de revista. Deocamdata, am sondat in stratul mai vechi al istoriei comunitatii iesene, pana in secolul al XIX-lea (departajare nu usoara, pentru ca multe biografii institutionale si umane depasesc hotarul dintre secolul trecut si secolul nostru). Am folosit drept punct de plecare al investigatiei studiul elaborat de carturarul Wilhelm Schwarzfeld, Invatati si scriitori evrei din Iasi din timpurile cele mai vechi pana in zilele noastre.

Schita istorico-culturala ("Anuar pentru Israeliti",1890, reprodus in antologia De la Cilibi Moise la Paul Celan, alcatuita de Ticu Goldstein, Editura "Hasefer",1996). Inerent lacunar, acest text se cerea coroborat cu contributii mai noi (mentionate in nota bibliografica de mai jos)', pentru a da seama mai cuprinzator de marea valoare a patrimoniului evreo-roman iesean. In continuare, pentru veacul al XX-lea, intentionam ca, in cadrul unei subredactii ad-hoc ce va lua fiinta la lasi, sa intregim imaginea unei istorii ale carei izvoare sunt, practic, inepuizabile, prin culegerea de documente, marturii orale si alte surse, oferite de o comunitate deosebit de activa, parte prestigioasa in excelente relatii interetnice locale.

N. Iorga
"Astazi evreii reprezinta o parte din intelectualitatea epocii noastre si nu pot, pentru nici o consideratie, sa fie exclusi din viata societatii omenesti....Adevaratii carturari trebuie sa cheltuiasca de acum cele mai mari eforturi pentru apararea culturii care este un patrimoniu uman. Toate fortele sunt necesare pentru aceasta... Si e bine sa se intrebe "fascistii de la Iasi" ce au facut ei pozitiv pentru natie ca sa aiba dreptul ca sa militeze negativ in contra altora, angajand natia in actiunea lor?".
(Despre problema evreiasca- in "Egalitatea", 1923)

"Existenta unui rabinat in Iasi, de multe veacuri, marturiseste vechimea evreilor in capitala Moldoveii"
(J.I. Niemirower)

In Iasi se aflau aproximativ 90 de sinagogi si case de rugaciune, in Sararie, Strada Sinagogilor, C. Negri, Tutora, Socola, Elena Doamna, purtand numele familiilor mari. Semnalam sinagogile cele mai importante.

Sinagoga Mare din str. Cucu este foarte veche, construita in stil baroc tarziu. Hrisovul domnesc din 1666 evidentiaza cumpararea acestui loc. Inaugurata sub pastorirea lui Natan Hanover, in 1670, aceasta sinagoga exista si azi in forma din 1762. A fost refacuta dupa incendiul din 1822. Pe langa sinagoga functioneaza un mic Muzeu al comunitatii iesene.

Sinagoga Mare din Podu Ros, refacuta in 1782 si 1821. Aici au pastorit Rabi Iehosua Hesi(1803-1811) si Zvolever rav(1808-1821). A fost refacuta in 1864. a fost insa demolata in 1803-1811.

Templul"Beth-Iacob", cladit de Iacob Neuschotz.

Sinagoga Mare din Pacurari, cu acte de cumparare din 1852, functioneaza din 1898.

Aizig Saraga(1770-1845). Ulita Bucsinescu, "una dintre cele mai vechi strazi ale Iasilor", a gazduit legatoria acestui batran carturar. Inmormantat in vechiul cimitir iesean de la Ciurchi.
Istoriograful si colectionarul de documente Theodor Codrescu si-a legat un numar de carti in legatoria sa: "Aici am dat de legat mai multe, dupa care, fii batranului, David si ihil, au continuat, dupa infiintarea Tipografiei Buciumului Roman in anul 1850...Librarii de astazi sunt fii lui Ihil si Saraga.
David Saraga(1816-1886) si Ihil Saraga(1819-1879).

Samoil Saraga(1857-1906) si Elias Saraga(1859-1939), fii lui Ihil Saraga, au fost librari. Au colindat targurile si iarmaroacele pentru a vinde carti de literatura populara. Au initiat, in 1884 editura "Fratii Saraga", care precede aparitia "Bibliotecii pentru toti". Amintiri calde sunt inchise si in paginile scrise de poetul D. Anghel.Au facut donatii Academiei Romane si Muzeului National de Antichitati.

Li s-a conferit medalia de aur "Serviciul credincios"(1883) ca "recompensa pentru donatiunile de documente, manuscrise si monede vechi ce au facut Academiei Romane si Muzeului National".

In 1877, libraria din strada Golia avea mai multe sectii. Au mai fost din familia Saraga: Natan Saraga(1860-1931), Iancu Saraga(n. 1876). In "editura Librariei Scoalelor Fratii Saraga" au aparut-printre altele-Povesti, Amintiri din copilarie si Anecdote, de I. Creanga, Vlahuta, Eminescu, Xenopol, Bolintineanu, M. Canianu, Poezii populare(Doine) etc.

Avem marturii si din corespondenta lui Iorga si Caragiale cu fratii Saraga.

Au initiat cunoscutele si apreciatele "Colectiune de 1 leu" si "Biblioteca de 25 de bani"

"Se stie ca tinta principala a colectiunii noastre-spunea Saraga - este de a da lumina pe langa productiunile literare contemporane si operele scriitorilor nostri vechi, punandu-le la dispozitia publicului cititor cu un pret infim". In amintirea marilor personalitati, au batut medalii - Stean cel Mare, Al. I. Cuza, Mihai Eminescu, Theodor Codrescu, Vasile Alecsandri etc.

Hers Goldner, tipograf , a infiintat Tipografia "Hers Goldner" si a fost un merituos "activist comunitar".

F. Lovental - a scos primul ziar in ebraica in ebraica, in 1885, "In graiul popular evreiesc", "Korot Haitim", "primul ziar idis din lume", urmat de "Ehud Haitim", 1856, de popularizare a culturii iudaice.

Marcu Feldman - primul evreu din Moldova care a scris eseuri in limba romana". A scos in 1859 "Gazeta romano-evreiasca"; primul redactor la "Vocea Aparatorului", in limba romana, fondat in 1872, trecut api sub redactia lui Elias Schwarfeld si Solm. Grossman, militant pentru "libertate, fraternitate, patriotism".

Brociner(1846-1918), istoric, publicist. A lasat o lucrare importanta: Chestiunea israelitilor romani(pana la 1848).

"Revista israelita"(1874) - in limba romana, cu caracter cultural si de popularizare a unor figuri ale iudaismului.
"Nae idise taitung" (1881) - in idis, cu informatii politice;
"Ser rumeiniser isralelit" (1882) - cu probleme privind Alia;
"Der Idiser folks fraind"(1887) - editat de M. Braunstein(Mebasan), cu foiletoane, reportaje, privind isuvul evreiesc;
"Di Idise post"(1895) - in idisl, privind viata comunitara, evenimente legate de sionsim, stiri;
"Di Hofnung"(1896);
"Der Weker" (1896) - idis, orientare socialista;
"Lumina"(1896-1897) - articole despe muncitorii evrei si problema evreiasca;
"Der Idiser Gaist"(1898) - in idis, de orientare sionista, abordeaza si problema antisemitismului european si local. Socotita una din prodigioasele publicatii, editata de E. Rokeah:"Acuratete in stil si in limba";
"Di Idise tucunft"(1899) - in idis, cu probleme legate de sionism(cateva numere);
"Talpiot"(1898-1899) si "Iesrup"(1880) - in ebraica , redactate de E. Rokeah;
"Propasirea" (1889,1891) - publicistul Max Caufman; aici Karpel Lippe combate tendintele asimilariste.
"Darabana"(1898) - redactata de adolescenti;
"Rasaritul"(189) - in limba romana; "Organ autorizat al sionistilor", cu tematica sociala, politica, culturala;
"Ecoul tinerimii(1885) - in limba romana.

Wilhelm Schwartzfeld
Nascut la Iasi, unde a locuit pana in 1889, cand s-a stabilit la Bucuresti. Tatal sau, Beniamin Schwartzfeld (1822-1896) si M. Braunstein-Mebasan, institutor de ebraica, l-au initiat in insusirea limbilor ebraica, franceza, portugheza, germana, etc. A urmat Facultatea de Litere si Filosofie la Iasi. Exploatarea cimitirului din Iasi, impreuna cu M. Braunstein-Mebasan si N. Beldiceanu, avea sa se reflecte in numeroasele studii asupra istoriei si epigrafiei evreiesti din Romania.

Moartea timpurie, in 1894, va face ca fratele sau, Moses Schwartzfeld (1857-1943), folclorist, istoric si publicist sa-i publice studiile aflate in manuscris. Ne oprim si la acele "Amintiri ploioase" ale dr. J.I. Niemirower:'Semtimentele mele- spunea rabinul erudit - se indreapta spre sufletul lui Wilhelm Schwartzfeld , care si-a faurit un monument prin lucrarile sale stiitifico-literare. Insemnatele sale lucrari istorice, epigrafice si filosofice sunt indeajuns de cunoscute... cu deosevire o lucrare a sa..."Instructiuni la evreii din Iasi".

Nota bibliografica
Au fost aduse completari din: I. Kara, Contributii la istoria obstii evreiesti din Iasi(1997); Manascu Cotter si Manes Leib. 6 secole de convieturie. Din Istoria comunitatilor evreiesti din Romania(1997); J.I. Niemirower, Scrieri Complete, vol.I, dizertatii si foiletoane(1919); Adolf Stern, Din viata unui evreu roman(1915); Harry Kuller, Opt studii despre istoria Evreilor din Romania(1997); Contributia evreilor din Romania la cultura si civilizatie(1996).

Enric Furtuna
"Destinul a vrut ca Iasiul, orposita capitala a Modovei si cel mai insemnat centru evreiesic din tata, sa cunoasca, o data cu iabucnirea miscarii de regenerare[sionismul] cea mai infloritoare epoca a spiritualitatii iudaice din Romania".

Primele documente care ne vorbesc de vechimea evreilor din lasi, a Comunitatii, sunt pietrele tombale (datate, probabil, 1610, sigur 1665) din cimitirul Ciurchi, existent din secolul al XVII-lea.

Moses Rosen:
"Galeria marilor figuri evreiesti[din Iasi] e prezenta in toate domeniile din activitate, in cultura , ca si in arta, in stiinta ca si in mestesuguri, in comert ca si in industrie".

Salomon Ben Aravi (Arayo), cel mai vechi rabin din Iasi, a profesat medicina. Nascut in Yemen si venit la lasi, in 1589, unde a functionat timp de 40 de ani. S-a ocupat cu Stiinta Cabalei. Amintirea sa a fost pastrata de Josef S. Del Medigo (1591-1655),care a a poposit, timp de 11 ani, la Iasi si care l-a socotit "primul rabin filosof in aceasta comunitate";

Petahia Ben David din Lida, la inceputul secolului al XVIII-lea, a fost la lasi (1706-1711);Hahambasia - Marele Rabinat s-a instituit in sec. al XVIII-lea, intarit printr-un hrisov domnesc. S-a desfiintat in Moldova in 1834, lasand loc rabinilor de oras; Primul rabin oficial-Hahambasa: Bezalelhagven. In anul 1722, sub Mihai Racovita, evreii au fost acuzati de omor ritual la Onitcani si judecati la lasi;

Isac Hacoen - Hahambasa al Moldovei si Valahiei; Naftali Hacohen m. 1809). A avut un rol in recladirea Sinagogii Mari; Natan Nata Hanover, rabin, autorul elegiilor Saare Zion, al lucrarilor Safta berura (una din editii a aparut in 1843, la tipografia lui Gheorghe Asachi) si Even Mecula. Rabinat la Iasi intre 1652-1670. A fost ucis in Polonia, in pogrom. A inaltat la lasi, in 1657, in Targul Cucului, "prima sinagoga de piatra din tarile romanesti"; Mordehai, fiul lui Mose Haim, perfect cunoscator al Cabalei, cu un rol moral-religios; Iosef Ioske (m. 1807), cunoscator al Cabalei, "un rabin mare si drept";

Abraham Ieho Sua Hesil - zis Apter Ruf (pe la 1800); a scris la lasi Ohev Israel, cu precepte spirituale si Torah Emeth; Iosefdavid Cohen, zis Zvolever, venit in Iaei in 1800, versat in Tora si Cabala, autor al operei cabaliste Darke haamuna; A. Rosen; Iosef Menahem Lanela din Litin (1837-1853), "animatorul studiilor rabinice din lasi". A scris response rabinice: Birhat losef; Aron Mose Taubes, rabin in Iasi, 1837-1852; a scris response, comentarii la Talmud; Samuel Smelke Taubes - a pastorit in Iasi intre 1852-1865 (m. 1865). A scris Haiei olam; Iaacov Taubes - a pastorit in 1868-1890; Sae Sorr (m. 1879), autorul lucrarii Kelil Tifereth.

Daianimi-judecatori. Impreuna cu rabinii, constituiau "tribunalul rabinic". Putine date, doar inscriptiile monumentale.

Samuel Dor -cel mai vechi daian (in inscriptii se marcheaza anul 1824); Haim Iosef(inscriptie 1841); Hanoachhenich(inscriptie1842) - judeca procesele religioase; Menahem Mendil.

Hahami - David Ben Mer (inscriptie 1797).
"Cei mai saraci dintre evrei n-au crutat nici un sacrificiu pentru ca sa pregateasca si astfel un viitor mai bun copiilor lor".
(N. Iorga - in chestia evreiasca")

La 1867 - 150 de locasuri de invatamant cu 2 918 elevi; Talmud-Tora din Podu Ros; 1860 - inaugurarea primei Scoli israelito-romane, la care a luat cuvantul marele om politic M. Kogalniceanu; Scolile din Podu Ros si Pacurari, de care s-au ocupat B. L. Rokeah si W. Dulberg, fratii Paker, Duff s.a.;

In 1864-1866, "Junimea I", devenita ,Moritz si Betty Wachtel" (importanti donatori); In 1876,"Junimea II"; Scoala de fete a Societatii "Reuniunea Femeilor Israelite(1867), donatie facuta de Fanny Neuschotz; In 1899, o scoala comerciala practica, condusa de Rabinul dr. Niemirower si dr. Karpel Lippe; Societatea "Cultura" (1894, presedinte fiind si H. Tiktin) a infiintat scoli in cartiere; Institutorul Moritz Schwartz, inspector scolar, ebraist si talmudist. A editat carti didactice (in ebraica si romana), antologii literare.

Benjamin Schwarzfeld (1822-1896), tatal ziaristilor Moses si Wilhelm Schwarzfeld, al dr. Elias Schwarzfeld, dirigent in Scoala moderna de baieti. Publica versuri in ebraici, traduceri si proza ("O calatorie in Bucovina"), articole privind istoricul Scolii israelito-romane; Samuel Hermann (m. 1877). A cunoscut multe limbi straine, a studiat filosofia lui Spinoza, Kant, Buchner; Luministii M. E Finkelstein si B. Finkelstein, cu cunostinte de limba ebraica; pun temelia primei scoli moderne din lasi. Au publicat versuri in publicatia vieneza" Kochve Itchok"; M. S. Rabener, profesor, director de Scoli israelito-romane din tara. Stabilit la lasi. Publica poezii si alte productii literare, gramatici ebraice si germane. A redactat ziarul "Talpiot" (1898-1899);

Israel Ornstein (1831-1906), autor de pamflete; M. S. Goldbaum, membru in comitetului scolar (1860-1863), poet si dramaturg; Solomon Mendil Mattes; Jacob Chaim Korn (m. 1874). A scris in ebraica si germana: Der Talmud vor Gericht(1883); D. N. Fraenkel - studii despre iudaism aparute in "Rumanische Post" si "Revista Israelita" (1875), "Anuarul pentru Israeliti". A tradus in ebraica Don Quijote de la Mancha, a redactat ziarul "Neue judische Zeitung"; Leon Margosisch, cu lucrari literare in diverse publicatii; Copel Brim (m. 1890), dascal, ebraist, matematician, filosof; Iulius Heilpern - studii despre Stiinte fizice, astrologie, pictura;

Moses Schwarzfeld (1857-1943) - nascut la Iasi, unde a facut si liceul. A debutat in "Revista israelita", editata de Elias Schwarzfeld la lasi (1874-1875), in "Analele Societatii Istorice luliu Barasch", "Fraternitatea" etc. A redactat "Anuar pentru israeliti", unde a publicat studii. Cercetari istorico-biografice, studii critice. In 1890, a intemeiat "Egalitatea", unde i-au aparut studiile "Practice si aprpourile lui Cilibi Moise", "Ochire asupra istoriei evreilor din Romania",.. ,,Dr. Iufiu Barasch", "Evreii in literatura populara romana si universala""Evreii in literatura lor populara" s.a.;

Iosef B. Brociner, din remarcabila familie Brociner, nascut la Iasi, in 1846; autorul unor lucrari privind istoria evreilor din Romania, dreptul lor la emancipare. Spunea: "Oare nu s-a dovedit... ca acolo unde israetitul este considerat... drept fiu al tarii, el cauta totdeauna a se face demn de ea?"; Marco Brociner, ziarist, nascut la Iasi, in 1852; Colonelul Mauriciu Brociner a luptat in Razboiul de Independenta; Societatea culturala "Ohle Shem" "pentru cultivarea literaturii iudaice si ebraice in orice limba", infiintata in 1878. Sub conducerea dr. Karpel Lippe, S. Goldenthel si S. Rappaport. Se estimeaza ca a avut 175 de membri. Activitatea sa culturala a unit elita evreiasca a Iasilor si a societatii fiiarmonice "Harfa". "Scopul societatii este de a cultiva limba si cultupa ebraica", de a "propaga si dezvolta stiintele juridice in orice limba... intre coreligionarii din Romania" In.1898, isi inchide definitiv portile.

Muzica. Zeiling Itic Lemes - facea parte din orchestra Teatrului National din lasi, din 1846, interpreta folclor muzical; H. Lemes - intre 1892-1895; Berl Lemes; Chaim Israel Bernstein, nascut in 1875, a fost profesor de muzica la Liceul Militar din lasi, timp de 20 de ani; a compus romante, marsuri, muzica de teatru.

Teatru. Velvl Zbarjer-Elirenkranz (1824-1884), originar din Galitia, compozitor si interpret in idis si ebraica. "Era apreciat la lasi - si a fost de fapt, un precursor al lui Avram Goldfaden..." (I. Kara). A publicat in tipografia lui Hers Goldner un volum de versuri, Cantec de sarbatoare (Hazon la Moed);

Avram Goldfaden (1840-1908) a pus bazele primului teatru profesionist de limba idis; "N-a fost oare aici leaganui teatrului idis din intreaga lume? Nu ne intampina la lasi umbra marelui Goldfaden, care in gradina "La pomul Verde" a intemeiat prima scena evreiasca?...[1865](Dr. Moses Rosen).

Rabinul Solomon Ben Aravi, a fost medicul Curtii din Moldova;
Coen (Cohen) - in 1656, era medicul personal al voie-vodului Vasile Lupu. "...exercita si un rol politic insemnat...". Este amintit de misionarul Marco Bandini;
Iosef Cuneyan, [Kunian, Conian], de rit sefard, decedat la Iasi in 1732. Este amintit intr-un context si de N. lorga; "Iosap Jidov Doftor", in mahalaua Barboiul, din Iasi (1774) - se ingrijea de "taierea buboaielor... punerea de lipitori" etc.;
Nisim, "fiul lui Boez din familia Menase din Rodos" (m.1825), de rit sefard;
(lipsa de date) Dr. Markstein; med. Pesach, "chirurg-vaccinator"; dr. Klauber; dr. Landesberg; dr. E. Plon; Tausig, "prieten al populatiei sarace"; L Lebell; Medici de renume sunt socotiti: dr. Theofil GL UK; dr. Ferdinand Maindel; dr. Emanuel Frenkel, medic la Spitalul evreiesc si dr. Finkelstein; Dr. Schreiber-in 1860, a fost chemat la Bucuresti ca sef al Muzeului Anatomic al Facultatii de Medicina. Colaboreaza la reviste medicale; Dr. Isac Silberzweig, nascut in Rusia, stabilit la lasi in 1858. Medic militar ajuns la grad de maior. In 1867, medic primar al "Spitalului Israelit". In 1864, este numit secretar al Uniunii Israelite din lasi;

1772 - Spitalul lsraelit, 1890 - Azilul de batrani; 1878 - "prima societate a femeilor israelite din lasi pentru ajutorarea lehuzelor sarace".

Karpel Lippe
Dr. Karpel Lippe(1830-1915), slujitor al lui Hipocrat,"medic al saracimii evreiesti", "luptator neobosit pe campul literelor, aparator al evreilor, plin de talent, plin de talent si viociune".
La Iasi s-a stabilit in 1860 si a activat aici jumatate de secol. A fost printre fondatorii filialei"B'nai B'rith" din Iasi. A deschis, ca presedinte de varsta, primul congres sionsit dni viena. Stralucita figura a sionismului roman.
"Un adevarat tip popular al Iasului era doctorul Lippe, era si cel mai vechi practicant dintre toti hipocratii de atunci ai Iasilor. Cu capul indesat in guler, cu ochelari mari, cu barbete scurte si sure, il intalneai pretutindeni cu birja cu un cal, grabti, nervos, agitat, grav, vorbind cu sine insusi si avand aerul de a cauta pe cineva..."(Rudolf Sutu, Iasii de odinioara, 1923).
Un rol deosebit l-a jucat si in infiintarea societatii culturale" Toynbee-Hall". A fost curatorul" Orfelinatului Neuschotz", presedinte al Scoalelor "Junimea" din Iasi, fondator al clubului de lectura "Ohle Shem".

David ,Saraga (1816-1886) si Ihil, Saraga (1819-1879) au deschis pe Ulita Mare a Iasilor o legatorie, un anticariat si o librarie, din aceeasi dragoste fata de carte. Cel de-al doilea a fost legator la curtea domnitorului Mihail Sturdza, care i-a pretuit munca de carturar. "Fiul lui Aizic Saraga, Ihil, trebuie sa fi aratat o deosebita destoinicie in meseria care cere si gust, daca avem in vedere ca el functiona, in 1840, la Curtea Domnitorului Mihail Sturdza, in calitate de legator, ajuns aici, banuim, prin mijlocirea lui Gheorghe Asaki..." (I. Massoff). Printre "musteriii legatoriei tinuta de vaduva lui Ihil Saraga" s-au numarat si Ion Creanga, preotul I. Enachescu, institutori etc.

Heimann (Hariton) Tiktin (1850-1936) -in 1919, membru al Academiei Romane.
"Acum vreo cincizeci de ani a rasarit la lasi un om cum rareori se gasesc pe lume. Strain, Evreu, de familie rabinica, nascut in Silezia, el nu venise in capitala Moldovei... pentru a face avere. Dimpotriva, tot ce avea era in stare sa piarda... Ce onest, loial, modest si bun era acest pribeag... Si, dupa ani de truda, regimul nou I-a dat afara pentru ca se intamplase sa n-aiba parinti crestini.. a-I uita ne impiedica opera sa..." (N. Iorga).

J. l. Niemirower (1872-1939), rabin, filosof.
Lui Niemirower "i se datoreste ridicarea rabinatului de scoala noua in tara...". S-a nascut la Lemberg. A studiat teologia si filosofia la Berlin.Prin 1884, "vine in capitala Moldovei, unde-si continua studiile" (dr. M. A. Halevy). In 1897, este rabin la lasi, iar in 1912, Rabin al comunitatii sefarde din Bucuresti, in 1921, Rabin al Templului Coral si apoi Sef Rabinul tuturor comunitatilor evreiesti din Romania.

Pastorirea sa "impartise pe evreii ieseni in doua tabere distincte... Modernisti si Traditionalisti...". El a descris evolutia rabinatului iesean in sapte perioade, incepand de la mijlocul veacului al XVI-lea. Adept al sionismului. Prima lui preocupare la lasi si apoi la Bucuresti a fost - spunea M. Schwarzfeld - Cultura, in primul rind largirea cunostintelor iudaice: "era fecund... stapan pe cuvant... Orator din gratia cerului, cu o elocinta neinfranta".