"...micul meu orasel natal, situat in nordul Moldovei, aproape de valea garlei Tazlau, intre muntii Osoiu si Magura... a intrat in legenda prin acea initiativa de a fi organizat primele grupe de Alia spre Eretz Israel si, astfel, a devenit un nume cunoscut in tara si in lume". (Solomon Sapira)

"...sunt oameni moderni, mai culti, iubitori de libertate si tin mult la demnitatea lor. De aceea se explica si faptul pentru care emigrarea in Palestina a gasit ecou asa de puternic in Moinesti". (M.Schwarzfeld)

"Ingrijindu-ne de imbunatatirea tuturor locuitorilor de orice stare si credinta carora legile statului harazesc toleranta si aparare. Noi cu multamire am vazut ca si in neamul evreiesc, urmind unii propasirile obstei, se sirguiesc a se cultiva prin cistigarea invataturilor folositoare si adoptarea formelor tiitoare a intemeia moralul si a indemna relatii sociale". (15 nov.1847. Ofisul lui Mihail Voda Sturdza)

Fondat in 1781, in urma unui "Hrisov al caimacanului Calimachi", date oferite si de Elias Schwarzfeld si istoricul Iacob Psantir. S-ar parea ca si Dimitrie Cantemir il aminteste in Descrierea Moldovei. Prezenta evreilor pe aceste locuri este atestata din 1740 si 1748, pe baza inscriptiilor de pe unele pietre funerare: pe piatra tombala a rabinului Dov ben Iehuda 1740.
In 1836, in Moinesti, erau 193 de evrei, trei dascali, trei hahami.
1844. In "Hrisovul Targului Moinesti" (domnitor Mihail Grigore Sturdza Voievod) sunt amintiti "jidovii, rabinul, hahamul". Tot in acest an, polcovnicul Neculai Neculce vinde un teren rabinului Manascu din Moinesti.
1885. S-a organizat comunitatea. Statisticile din 1885-1893 inscriu circa 500 de familii. Sunt mentionate cinci case de rugaciune; o baie rituala (consemnata si de M. Sadoveanu: "singura baie publica o aveau evreii..."); o scoala primara pentru baieti, fondata, in 1893, cu 125 de elevi; un cimitir.
1896-1899. J.C.A. (Jewish Colonisation Association), fondata de baronul Rothschild, ofera sprijin pentru construirea unei noi scoli. In 1896, au fost 183 de elevi.
In 1899, erau 2398 de evrei - circa 50,6 % din totalul populatiei. Tot atunci, Theodor Herzl a creat, la Londra, "Fondul Colonizarii Evreilor", astazi "Bank Leumi L'Israel".
1900. S-a deschis Scoala israelito-romana de fete ("Lumina"), sub directia domnisoarei Mina Cusiner, colaboratoare la publicatia "Institutorul evreu".
1910. S-a deschis o scoala mixta. Aici au avut sediul Loja "B'nai B'rith" si organizatiile de tineret. Iosif Theiller - marele intreprinzator in extractia petrolului - propune infiintarea unei scoli de gospodarie. Ia fiinta "o scoala maternala" - pentru copii intre 4 si 7 ani.
Au existat Hedere: "o odaita mica pe dinafara, netencuita pe dinauntru, mai populata decat Corabia lui Noe..." (dr.B.Zeilig); gradinite.
O statistica inscrie: circa 2410 suflete, dintre care: 74 comercianti, 43 croitori, 22 cizmari, 3 fierari, 6 tamplari, 62 liber-profesionisti, blanari, cojocari, zidari, mecanici, curelari, tipografi, comercianti, etc.
1930. Societatea "Sprijinul" finanteaza deschiderea unei gradinite de copii.
1941, 13 iulie. Evreii din Moinesti (400 de familii) au fost evacuati si obligati sa se refugieze la Bacau.
1942. O parte au fost deportati in Transnistria - la Vapniarca si in alte lagare.
Morti sau disparuti in Transnistria: Iancu Huna, Mundi Bernstein, Menase Bernstein, Nelu Keyla, Marcel Horn, Suca Solomon, Reznic Lora, Marcel Leibu, Ghidali Grinberg.
Morti pe vasul "Struma": Arnold Gartenberg cu sotia, Schwarz Solomon cu sotia si copiii, Saul Rotenberg.
In 1947, erau 480 de evrei; in 1950 - 400; in 1969 - 15 familii; in 1999, au mai ramas doar cinci evrei.

Nu putem epuiza istoria unui targ moldovenesc, precum Moinestiul - acest "tipic stetl est-european" -, unde evreii traitori, semnalati inca inainte de 1800 (pe o veche piatra sepulcrala este inscris anul 1748), cu profunda pecete evreo-romana, au avut un aport substantial la dezvoltarea economica, sociala si culturala, cu truditori, cu personalitati care au depasit hotarele tarii, oras intrat in legenda, prin sintagma: "prin Moinesti spre Eretz Israel". Aici a prins contur ideea regruparii poporului evreu, a trecerii de la mesianismul biblic la cel modern.

De aici, primele grupe de evrei au pornit spre Tara Sfanta, pe jos, inscriind un prim moment al reinvierii Statului Evreu, a limbii nationale, transformand "visul in realitate". Solomon Sapira, in volumul O legenda vie - Moinesti (aparut in Israel, 1989), inscrie o substantiala pagina de istorie, adanc in timp, din care am retinut unele date pentru aceasta sumara prezentare a localitatii - multumindu-i cu aceasta ocazie -, cu regretul ca nu putem sa-i amintim pe toti cei care si-au inscris numele in paginile Moinestiului. Amintiri, sperante, un pios omagiu.

Mentionam, totodata, ca doamna Beatrice Leibovici, moinesteanca, are in pregatire o monografie a acestui oras. Veche colaboratoare a revistei noastre, este absolventa a Scolii de literatura "Mihail Eminescu".

Sarina Kraus, artista, interpreta a unor roluri de exceptie (in Jurnalul Anei Frank si Masenka), pe scena Teatrului Evreiesc din Iasi
Iosef Marcus-Ami, traducator in romana al lui Salom Alehem (Ispasitoarele sau greva pasarilor)
Pic G.Adrian (Pincu Grinberg), poet, artist plastic si critic de arta, stabilit la Barcelona
Samuel Grimberg, poet, precursor al miscarii "Poalei Sion"
Dinu Hervian (Dutu Herscovici), gazetar, publicist, fost director Agerpress. A avut o reala contributie in editarea ziarului moinestean "Cuvantul nostru"
Carol Litman, fin talmacitor al lui H.Bloch (Povestiri hasidice)
Ana Bronfield, custode al Muzeului de Istorie a Evreilor din Bucuresti.

Societati de ajutor reciproc: "Ahavat Ahim" (Iubirea fraterna); "Degel Haava" (Steagul iubirii); "Malbis Neurim" (pentru elevii saraci; Isidor Iosepovici - presedinte)
1899. "Hibat Sion" - societate sionista muzicala
Societati de femei: "Alinarea" si Asociatia "Sprijinul" (condusa de Sali Frischoff).
Societatea "Lumina" - organizeaza, in scoli, "lecturi de sambata" 1895. A fost fondata "Societatea de Economie <>".

TIPOGRAFII. Catre sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea, tipografiile patrund si in targurile mai mici. Tipografia Isac Gartenberg - a tiparit lucrari editate de cercul "Poalei Sion" si prima traducere din Salom Alehem. In 1900, in tipografia M.Rabinovici, apare brosura "Statutele Societatii de Economie Unirea din Moinesti. Jud.Bacau - Despre scopul, durata si conditiile de admitere a aderentilor", redactata de av.Herman Grinberg ¦ Semnatari: Martin Edelstein, Herscu Wolf, Noe Bilderman, Smiel Meselsohn, Manes Segall, Daniel Budu.

PRESA. "Cuvantul nostru" - ziar tiparit in 1936, in tipografia Jean Avram. Publicatie bilunara a "Cercului dr.B.Zeilig" (din dorinta "de a se pune in slujba multiplelor nevoi locale, de a contribui 'la ridicarea targlui'"). Au aparut doar doua numere.

ZIARISTI: Trotusan (alias Hahamul); Dutu Herscovici (Dinu Hervian); Ofer Tehila - fiica moinesteanului Isac Grinberg; vicepresedinte al "Asociatiei Internationale a Presei Feminine si Familiale"; membra in Consiliul Israelian de Presa; a participat la eliberarea Negevului

LIBRARI: Iancu Keyla, erou in primul razboi mondial, cu libraria "La invalidul de razboi"

BIBLIOTECI: "Ahad Haam"; o biblioteca purtand numele dr.Burah Zeilig; "Evreii din Moinesti au pus bazele unei biblioteci... Hatechia..." (Solomon Sapira); Biblioteca "Cercul de lumina Poalei-Sion" (1906).

Au fost cinci case de rugaciuni.
La 9 septembrie 1967, a avut loc inaugurarea noului local al sinagogii "Elias" (comitetul de conducere: Avram Eger, Sandu Berman, Jean Rosen, Iancu Danil, Burah Cojocaru).
RABINI, OFICIANTI, GABAI, HAHAMI: Iosef Arie Cohen (in Israel, a fost rabin in colonia Rosh Pina); Iehosua Falk Wolfsohn (nascut, in 1835, la Moinesti); Mendel Adelstein, Manascu; Rabinul Menase; Rabinul Gaon Ghidale Westler (strabunicul actualului responsabil al obstii moinestene, dl. Kohlenberg) - a pastorit intre 1873 - 1904; Avraham Arie Leib Rosen (tatal regretatului Sef Rabin Moses Rosen, nascut in 1870, in Galitia); Iaacov Natan Sapira (venit in Moinesti in 1897); Hers (Zwi) Landman; Samuel Grinberg (1879 - 1959) - primul rabin confirmat de F.C.I. Bucuresti si Ministerul Cultelor; Fisel Cohn (gabai); Calman Sohet (oficiant); Strul Soihat; Israel Schefler (pare a fi fost model pictorului St.Luchian); Mordhe Smil Gutman (haham, frate cu rabinul Gutman din Bucuresti); Itic, Moise, Favel - hahami.

Majoritatea, desigur, erau mestesugari, in variate domenii: argintari, boiangii, cizmari, croitori, tinichigii, curelari, carciumari, morari, sudori, comercianti etc. (Buium, Nusen Sapira, Z.Stoler, Avram Ratacitorul, Moisa Punam, Leib Chijner, Sloime Schneider, Iancu Jidov s.a.). Se aflau printre ei - nu putini - profesori, invatatori, melamezi: Roza Ghita, Fani Strulovici, Iosif Lazar, Cahane Isidor, Tudic, Max Grunwald, Pinhas Strulovici, Manase Haimsohn, Ilie Grinberg, Neti Haimsohn, Pinchas Strulovici, Katz, Feldman, Leon Abramovici, David Jurescu, Iancu Wurmbrandt (institutor de ebraica, autor de manuale), Moses Mincu, David Juster, Nusem Schapira; Berthold Grunwald; Gruber Charles (profesori universitari); Rabi Aizic, Idel Melamed, Mose Melamed (melamezi).

Amintind despre toti acestia, sa consemnam ca multi dintre ei - cum nota regretatul Moses Rosen in memoriile sale - "traiau intr-o saracie cumplita... negustorii - la fel de saraci... sacagiii, pantofarii, croitorii [...] si toti ceilalti artizani... Multi flamanzeau...Seara, tarziu, ei zaboveau la sinagoga si continuau sa invete, pentru ca 'asta era, pur si simplu, viata lor'".

Burah (Butu) Zeilig; Halperin, medic de plasa, stabilit in Moinesti, in 1914; A.Flacs - a organizat conferinte in scoli, cercuri de lectura; Naftalis Rosenthal; David Bernstein; Lavi A. Clain; Eli Eliav; Hary Hertanu; Zev Median; Tova Zusman; Leon Schefler (Canada); Lieblich; Max Steiger (stomatolog); Nathi Silberman; Babeth Rabinovici (n.in 1934) - emigreaza in Israel (1962); Pinchas Sapira (farmacist), Isac Wolf s.a.

Dr.Burah (Butu) Zeilig - "medicul saracilor"- veteran din Razboiul de Independenta, era socotit "o biblioteca din Moinesti". Colaboreaza la "Hasmonaea", "Adam", "Orientari" cu studii: "Despre evrei", "Viata sociala la evrei" etc. Traduce din I.L.Peretz, Mendele Moiher Sforim s.a. Pentru revista "Umanitarismul", opina Relgis, el aduce, "pentru orice idee moderna, echivalentul iudaic".

Avram Arie Rosen, tatal regretatului Sef Rabin dr.Moses Rosen. A pastorit comunitatea evreiasca din Moinesti timp de 16 ani.
"Cum mi-l amintesc ? Care este cea dintai imagine a sa, sapata apoi adanc in sufletul meu ? Tinandu-ma in brate, infasurat intr-un talit lung, cu ochii sai luminosi atintiti asupra unei carti deschise, indemnandu-ma sa repet dupa dansul: alef-beit..." (Moses Rosen z.l.). A elaborat studii "Halahice" (de legislatie iudaica), "Responsele", volumul Saagat Arie (1912), Pirkei Sosana (1920), comentarii talmudice s.a. Din 1951, se odihneste la Ierusalimin in cimitirul Synhedria.

Dr. Moses Rosen (1912-1994) Fiu al Gaonului Avraham Arie Rosen. S-a nascut la Moinesti; a fost inmormantat la Ierusalim. In 1948, a fost ales in functia de Sef Rabin al Cultului Mozaic, iar in 1964 - presedinte al F.C.E.R. In octombrie 1956, a fondat "Revista Cultului Mozaic" (in 3 limbi); in 1979 - Muzeul de Istorie a Obstii Evreiesti din Romania; a inaugurat ciclul de conferinte saptamanale. In timpul celor 46 de ani de pastorire a obstii evreiesti din Romania, aproape 400000 de evrei au facut Alia, precum si 3500 de Suluri Sefer Tora. A militat impotriva manifestarilor xenofobe, ura interetnica. Numeroase distinctii in tara, peste hotare, in Israel, i-au rasplatit eforturile.A fost ales membru de onoare al Academiei Romane (1992). In 1982, a vizitat obstea din Moinesti cu ocazia a 100 de ani de la infiintarea primelor colonii Ros Pina si Zichron Iaacov

Nascut in 1907 - medic, poet, publicist - a scris poemul "Prin Moinesti spre Israel". A tradus din Eliezer Steinberg, Cantarea Cantarilor, Bialik, Kipling, Arghezi, Evtusenko s.a., precum si romanul lui Franz Werfel, Musa Dagh. In 1940 face Alia. Laureat al Premiului Sion al "Asociatiei Scriitorilor Israelieni de Limba Romana". A insistat asupra faptului ca : "Limba tarii e ebraica. In ea trebuie sa se manifeste energiile originale" (.A.Clain)."Targule anost/ Ce drag ne-ai fost/ si ce sete ni-i/ de vechi prietenii".

Silberman Solo, nascut la Moinesti, in 1921, a emigrat in Israel, in 1990. Membru al Asociatiei Scriitorilor Israelieni de limba romana, detinator al Premiului pentru Literatura al Agentiei Evreiesti (Sochnut) pe anul 1991. In Romania, a publicat romane, nuvele, piese de teatru, eseuri critice. A fost distins cu premiul Uniunii Scriitorilor Romani si cu premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti.

"...o dubla radacina; pentru un talent autentic, scaldat in apele magice ale unui asemenea complex spiritual, aceasta nu poate fi decat prilejul unei creatii cum nu se poate mai fecunde" (Alex.Sever). Evocari ale obstii bacauane - in volumul de povestiri Memoria durerii.

Pictor, grafician, nascut la Moinesti, in 1930, membru al Uniunii Artistilor Plastici si al Fondului Plastic (1968). Se stabileste in S.U.A., unde initiaza mari companii publicitare. Este cunoscut ca peisagist si portretist. Distinctii: Premiul de Aur (1987), acordat de "New Graphics". S-a format ca desenator, de la 14 ani, in organizatia sionista "Hasomer Hatair".

E.Bernstein, s-a nascut la Moinesti, in 1927. Critic si eseist, romancier, a fost redactor la Editura Tineretului, E.S.P.L.A., Viata Romaneasca. Actualmente este redactor-sef la "Lettre Internationale". Si-a facut din scris un mod de a exista.

Avocat si profesor universitar, nascut in 1912, la Moinesti, licentiat in litere si in filosofie, licentiat si doctor in Drept, membru al Baroului Ilfov. Colaborator al dr.W.Filderman, s-a stabilit la Paris, in 1948. Profesor de drept comercial international al Institutului de Practica Comerciala al Facultatii de Drept din Paris (1960-1971).
Autor al unui mare numar de articole aparute in publicatii de specialitate.

Distinctii: ofiter al Ordinului Palmelor Academice pentru "servicii aduse invatamantului superior din Franta".

Nascut la Moinesti, in 1929.
A absolvit Facultatea de Filosofie din Bucuresti. Etnosociolog, cu pregatire si in domeniul filosofiei, a publicat numeroase volume si studii de specialitate: Sociologia cunoasterii, Cunoasterea sociologica, Presa evreiasca bucuresteana, Opt studii despre istoria evreilor din Romania etc. Coordonator al volumului Contributia evreilor din Romania la cultura si civilizatie (1996).

Herscu Goldner (m.in 1905), tipograf, librar - a tiparit operele lui Creanga. Si-a pus casa si tipografia "la dispozitia miscarii din 1848". A fost decorat cu Medalia de aur a "Serviciului Credincios".

Ziarist, nascut la Moinesti, in 1931, s-a remarcat in presa israeliana de limba romana. Corespondent al postului de radio Europa Libera din Munchen.

Ziarist, politolog si comentator radio. Nascut la Moinesti, in 1933. A absolvit Facultatea de Filosofie din Bucuresti. In 1973,s-a stabilit in S.U.A. A functionat, timp de 18 ani, in calitate de corespondent al postului de radio "Europa Libera".

A scris o prima carte, in limba engleza, despre Revolutia Romana din Decembrie 1989, Romania- revolutia incalcita.

Nascut la Moinesti, absolva Academia Comerciala. In 1941, este deportat in lagarul din Transnistria. Memoriile sale de deportat aveau sa apara, in ivrit, in volumul Pe drumuri de deportare, amintiri cutremuratoare, pagini pline de speranta: in fiecare Iom Kipur, cand "deportatii, asezati pe jos...se rugau pentru izbavire...o ruga abia soptita, de oameni ajunsi la limita puterilor, mai mult un geamat, in care disperarea se amesteca cu nadejdea...".

In 1979, face Alia si se stabileste la Ierusalim. Lui ii datoram monografia O legenda vie - Moinesti, aparuta in Ierusalim (1989).

(Samy Rosenstock, 1896-1963), nascut la Moinesti, nume de rezonanta in poezia europeana a secolului al XX-lea. Depasind urbea si tara, a intrat in literatura universala. Poet suprarealist, parintele curentului dadaist, s-a stabilit la Paris.A redactat buletinul miscarii Dada.
"Prin dl Tristan Tzara [moinesteanul universal], noi am dat un cap de miscare literara internationala. Dadaismul, poate cel mai interesant moment literar din cate s-au inregistrat vreodata - ca sa nu exageram, facand din Dada o scoala literara - a fost opera unui roman" (Serban Cioculescu).
A luptat in razboiul Civil din Spania, in miscarea de rezistenta franceza.
In 1992, la Moinesti, s-a constituit "Societatea culturala literara Tristan Tzara".

Mose Frischoff (1900) a luat parte la Congresul de la Galati, "in vederea inlesnirii emigratiei". Primul presedinte de la infiintarea comunitatii. Ancelovici (1910); Alter Schwartz (1916); Alick Leibu; av.Solomon Leibovici (1928-1941) a fost si ajutor de primar, a facut Alia; Beniamin Haimsohn (1952-1964) a emigrat in Israel; Leon Leventer; Enghelberg Marcel (1964-1984).

Din 1984, conducator al micii obsti, de numai cinci evrei, este Raphael Kohlenberg, stranepot al Rabinului Ghidale Westler. Singurul barbat evreu, dintr-o obste candva prospera, cautand prin eforturi sustinute "sa nu se uite Moinestiul".

Dr.David Safran: "Sa nu se uite ca, la temelia Israelului, evreul roman isi are un loc de frunte"

"Tinerimea dr.Theodor Herzl" (presedinte Pincu Leventer);
"Mizrahi";
"He-halut";
"Poalei Sion" (presedinte - Solomon Grinberg, secretar - Leon Leventer);
"Hasomer Hatair" (conducatori: Solomon Sefler, Segal Misu si Sica Smaer);
"Betar" (Arnold Gartenberg si Beca Meselsohn);
"Ishuv Eretz Israel" (1897);
"Menasheret Sion" (1898); "Gordonia" (condusa de Sulam Haimsohn);
"Hanoar Hationi" (intemeietor Iaacov Lavi, nascut la Moinesti; conducatori: Herscovici Motel, Iancu Grinberg - delegat la Congresul de la Basel, din 1897, la Congresele din 1903, 1905, 1912 -, H.Theiller, Mordehai Smuel Gutman s.a.).

1874 - Primii evrei romani din Moinesti se organizeaza in vederea Alialei, cu peste 22 de ani inainte de Congresul de la Basel si aparitia programului sionist al lui Theodor Herzl.

Idea colonizarii agricole in Eretz Israel s-a raspandit repede printre evreii romani, dar moinestenii au acea particularitate care ii inscrie in cartea Alialei, ca intemeietori ai primelor colonii. In 1875, a fost intemeiata societatea "Ishuv Eretz Israel"("Societatea pentru Colonizare Agricola in Eretz Israel"). O cotitura in noua miscare a renasterii nationale evreiesti s-a infaptuit prin Conferinta de la Focsani , din 30-31 decembrie 1881 si 1 ianuarie 1882" (Carol Iancu). La aceasta conferinta , avand drept scop sprijinirea evreilor ce doresc sa plece in tara strabuna, iau parte moinestenii Bucsester, David si Mendel Grinberg.

1881 - circa 50 familii din Moinesti se decid sa emigreze pe jos din "dragoste fata de Pamantul Sfant", dar si cu "dorul fata de locurile natale" (O.Bucsester).

1882 - Delegatul moinestenilor, Mose David Shub (Mose David Iancovici), de profesie haham, veterinar, pleaca in Palestina pentru a achizitiona teren in vederea colonizarii.

Anul 1882 marcheaza inceputurile colonizarii evreiesti in Eretz Israel. Un grup de 36 de familii din Moinesti pleaca pe jos si cu vasul "Thetis" spre Tara Sfanta; lor li se adauga evreii din Bacau si Galati. Originarii din Moinesti s-au stabilit pe pamanturile "numite Geauni din Galilul rasaritean" si au intemeiat colonia Rosh Pina (21 iulie 1882), denumita "mama asezarilor din Galil" ("Ima mosavot haGalil"), insemnand "Piatra de colt", dupa versetul biblic: "Piatra pe care ziditorii au nesocotit-o a devenit piatra de temelie". Aici ia nastere prima scoala elementara din tara (1884), cu limba de predare ebraica. Primele forme de paza. (Lista colonistilor si a moinestenilor care au facut Alia se afla in volumul citat O legenda vie - Moinesti, de S.Sapira). Presedinte: Mordehai Motel Katz; secretar - David Shub.

6 decembrie 1882. Ia nastere Zichron Iaacov, colonie subventionata de baronul Edmund de Rothschild, considerata "baza viitorului Stat Israel".

Iunie-iulie 1900 - miscarea de emigrare pe jos - "Miscarea drumetilor" - ia amploare.

9 iunie 1900. Pleaca din Moinesti o grupa de emigranti. Sustinatori: Mose Frischoff, Rabinul Mendel Adelstein, Natan Sapira. Ei au lansat un manifest: Vocea pribeagului.Manifest al emigrantilor dinb Moinesti, al grupului "Concordia".

Inspirat de aceste emigrari, Octav Bancila executa pictura Emigrantul, iar pictorului evreu Nicolae Vermont ii datoram panza cu acelasi nume.

14 iulie 1900, pleaca grupul "Concordia", cu 100 de persoane, sub conducerea lui Altersohn.

Foi volante: "Ramas bun", "Vocea Pribegilor" - iunie 1900

1914 - ultima manifestare de a emigra pe jos.

Prima - cea a lui Iosif Lazar, moinestean get-beget, absolvent al Facultatii de Matematica, revenit in orasul natal, ca profesor de matematica si de ivrit, la Scoala Israelita.
A doua - cea a lui Faibis Phoebus Lazar, absolvent al Scolii Superioare de Economie si Contabilitate din Viena; dupa revenirea in tara - secretar al Comunitatii Evreilor din Galati. (Intre 1940-1944, a fost in lagar).
Si a treia - cea a profesorului Osy Lazar, fiul lui Faibis Phoebus, descendent din moinesteni, presedinte al Comunitatii Evreilor din Bucuresti.

Acum, in 1999, cand din vechea comunitate a mai ramas numai o mica obste, cu DOAR CINCI EVREI, ne simtim indatorati, mai mult decat oricand, sa rememoram cateva elemente semnificative din istoria acestei comunitati. Atestand astfel - si in acest context - , rolul real pe care l-au avut numerosi evrei moinesteni in viata economica a tarii.
1840 - 1880. B.Schefler, Manase Haimsohn (creatori ai unor mari exploatari forestiere); Alick Leibu, Alter Schwarz, S. si Herman Bernstein, Simon Bernstein, D.H.Grinberg, Nathan Zilberman, Herman Theiller(exportator de lemn), Isac si Matei Grinberg - intemeietori ai unor fabrici de cherestea, de inalta tehnicitate.
1860. Wolf Lazarovici - "prima distilerie din Moinesti".
Iosif Theiller "a obtinut prima concesie din tara pentru exploatarea unor sonde petroliere cu un utilaj modern"(Solomon Sapira), cu "pompe sistem american". A publicat studiul "Idei economice". A instalat "primul fierastrau sistematic in padurile din Moinesti si Solont". A fost ales consilier comunal. "Domnul Theiller, naturalizat roman, este primul fondator al fabricii de gaz si parafina la Moinesti..." ("Fraternitatea", 1882). Moses Frischoff - exportator de petrol, ulei pentru masini etc.
Moritz Solomon - introduce, pentru prima oara, lumina electrica la Moinesti. A infiintat primul cinematograf.

Sa consemnam aici si contributiile unor exceptionali ingineri, mecanici, energeticieni, informaticieni (mai recent), multi dintre ei cu studii in strainatate - Iulian Cohn, Zicmann Moreno, Berthold Grunwald, Irina Kohlenberg, Liviu Leibovici s.a.