Din anul 1896 si pana astazi Comunitatea exista in mod neintrerupt, perindandu-se urmatorii presedinti: 1896-1898 - S. Cremnitzer; 1899-1901 - M.Herscovici; 1902 - I.M.Sternlicht; 1905 - Dr. Schonsal; 1906 - I. Perlman; 1907 - L.Zissu; 1908 - Simon Cohn; 1909- 1910 - M.Fraenkel; 1911-1912 - M.Roder; 1913-1916 - A.Broder; 1917-1919, 1923-1924 - H.Kamiel;1919-1920 - Dr. Fridman; 1921-1923; 1930-1931 - Dr. Feinsilber; 1925 - I.M.Ilie; 1926-1929 - A. Iaroslavici; 1931 - S. Mayersohn; 1933-1934 - I.H.Edelstein; 1934-1936 - Henry Grunberg; 1937 - av. S. Fundoianu; 1939-1940 - ing. I.Saraga; 1940 - Dr. S. Herscovici, 1941 - A. Tudic; 1944- 1948 Dr. H.Finkelstein; 1948-1955 - Mendel Goldstein; 1955- 1965 - Misu Leibovici, 1965-1976 - Calman Bercovici, av.Leon Iacobzon; 1976-1990 - Iosef Epstein; 1990- 1992 - Prof. Ditu Goldfarb; 1992 - Bernat User.

Bernat User - nascut la 10 noiembrie 1927, la Barlad. Urmeaza aici scoala primara israelito-romana si studiile ulterioare. Parintii - tatal ospatar, mama croitoreasa. Meserias, a lucrat in cadrul cooperativei. Are un baiat, profesor la Galati. Presedinte si azi al comunitatii (din 15 noiembrie 1992). Solicitandu-i colaborarea la aceste pagini, i-am putut aprecia daruirea si dorinta de a perpetua in memoria colectiva istoria obstei sale. Este ajutat indeaproape, in munca cu obstea, de Meier Caufman, secretar, si Dna Rebeca Caufman contabila.

Meier Caufman - n 1923, la Husi, jud.Falciu. Actualmente secretar al Comunitatii evreilor din Barlad. Cu daruire, alaturi de presedintele comunitatii, se ocupa de problemele cantinei, asistentei, de ingrijirea imobilelor, a sinagogii, a cimitirelor, de ajutoare.

Rabinul modern Aizic Taubes (1837-1920), apreciat talmudist, consultat de rabini europeni, coborator dintr-o "familie istorica, al carei arbore genealogic se zice ca merge pana la celebrul Rasi..." (C. Drimer), rabin in Barlad timp de peste trei decenii. S-a bucurat de aprecierea lui Anton Bacalbasa, care, in 1897, a publicat in ziarul "Dreptatea" interviul "La rabinul Taubes". "Tanar inca, a primit povara rabinatului din Barlad si a judetului Tutova, functie in care a fost confirmat ca Decret Domnesc in anul 1862, de Cuza Voda" (C.Drimer). Fin cunoscator al limbii si literaturii ebraice, el a tradus, totodata, in ebraica, Cantul gintei latine , de Vasile Alecsandri. In 1891, publica "Este evreul periculos natiunii in mijlocul careia traieste?", un raspuns dat lui N. Ceaur Asian si agitatiilor sale antisemite. Alaturi de B.F.Peixotto, a propagat ideea emigrarii. In 1872, a luat parte la Congresul Israelit de la Bruxelles, pentru a "delibera despre chestiunea evreilor romani", invitat de insusi Cremieux.

"....asupra mea rabinul Taubes a propus o impresie profunda de savant biblic" (A. Bacalbasa)
"In cartea rabinatului din tara, numele rabinului Aizic Taubes va ramane" (M. Schwartzfeld)

Templul cel Mare (fondat in 17887); Templul Poalei Tedek - Croitorilor (1844), Lazar Mendelovici a fost epitropul sinagogii; intre 1920-1922, este refacuta cu modificari si imbunatatiri; Templul Pescarilor; Sinagoga Stolerilor; Singagoga Cizmarilor; Sinagoga Talpuitorilor-Talpalari; Sinagoga Rabin Liberman (datand din 1860 - demolata); Sinagoga Beit - Hamidras; Sinagoga Alesker- Ruf; Sinagoga Ceausilor; Sinagoga din Spitalul Evreiesc; Sinagoga Moara Zeilic-Saraga.

Viata religioasa a obstii a fost slujita cu devotament si pietate de cel putin 15 rabini, numerosi efori si hahami. Numele lor voi putea si rememorate , alaturi de cele ale celor din alte obsti, intr-un amplu demers documentar.Dintre sacerdotii evreilor barladeni, il amintim, mai pe larg, pe stralucitul Rabin Aizic Taubes alaturi de care s-au ilustrat Moise Rabinovici, Herman Brener, Iancu Rocach si atatia altii, ca Isac M. Eigeles, presedintele comitetului Templului Gaster, sau Lazar Mendelovici, epitrop al Sinagogii Croitorilor - cu totii intrati definitiv in istoria evreimii barladene.

• 1878, 10 Iunie . S-a fondat Societatea Filantropica Israelito-Comerciala "Aurora", presedinte H. Schwartz:"...in aceasta zi razele humanitatii au patruns in inimile noastre, in aceasta zi am inceput a lucra pentru omenire, pentru clasa suferinda, pentru progres...."uniune, fraternitate,humanitate si progres"" -(1879)

• 1889, 2 martie. Se infiinteaza la Barlad, Societatea rezervistilor "Ostasul", de ajutorare a rezervistilor concentrati.

• 1896, 5 ianuarie. Se anunta infiintarea Societatii culturale de emigrare "B'nai Zion"

• 1898-1899 - s-a construit un spital modern, inaugurat de rabinul Dr. Meer Beck (1845-1923)

• Spitalul israelit a fost construit in 1898.

• 1899. Se constituie Societatea " Cultura", pentru intemeierea unei scoli de fete ("Baroneasa de Hirsch")

• 1891. Se infiinteaza o sectie a "Asociatiei evreilor pamanteni"

• Societatea "Bikur Choilem" , deintretinere a vechiului spital.

• Societatea Sacra "Chevre Kedosa"

• 1902-1904. Se construieste "Azilul de batrani si infirmi" (30 de locuri). Propunere facuta de Lazar Mendelovici, Iacob Zaidman, Herman Grunberg si Mayer Solomon. Aici s-au cladit doua cuptoare pentru fabricarea de matot.

• Se parceleaza cimitirul , creat intre 1845-1850 si inaugurat in 1899. Pietre tombale - rozete cu opt petale simbolizand viata, soarele, coroane (Ketar), motive viticole, ramura de palmier erc - o simbolistica a vietii. Aici s-au amplasat mormintele eroilor evrei cazuti in razboiul din 1914-1918. Un monument special une sunt "ingropate sulurile sfinte profanate in sinagogi de catre fascisti...aduse din Basarabia"

• 1879. In "Typographia "Basarabia" lui George Catzafany" apare "Bilantul annual al Societatii Filantropice Israelito-Comerciale "Aurora" din Barlad", semnat de presendintele H. Schwartz

• 1934 - s-a infiintat cantina comunitatii , care servea o masa pe zi elevilor (60). Din 1940, se serveau doua mese pe zi nevoiasilor. Cantina functioneaza si azi.

• 1873. "Prin staruinta Lojei Sion", s-a deschis prima scoala, cu trei clase si 90 de elevi. In 1974-1875, scoala avea patru clase si 128 de elevi.

• 1976. Scoala avea sa-si inchida portile timp de sapte ani, din lipsa de fonduri.

• 1882. Se redeschide scoala, pe o perioada de trei ani, fiind condusa de I.Ch. Korn, cu 250 de elevi in trei clase primare si una elementara.

• S-a inaugurat pentru prima oara la Barlad un "curs de seara" de doua ore; scoala a fost inchisa in 1885.

• 1896-1897. Scoala israelita de fete "Baroneasa de Hirsch", cu 70 de eleve; 1916, va purta numele de " Leizer si Ghisela Kaufman". Director onorific Dr. Alebert Flachs, nascut la Galati - a facut cursurile primare la Barlad. A tradus germana din poezia romaneasca.

• 1900-1901, In aceasta perioada erau trei clase, cu 160 de eleve. In fruntea unui comitet, Dr. Friedman.

• 1906.Din comisia de organizare a "Congresului corpului didactic al scolilor israelite din tara", ce urma sa aiba loc la Braila, la 23 si 24 aprilie, din partea Barladului a facut parte Dr. L. Rabinovici.

• 1923. Scoala trece sub conducerea comuntatii, cu limbi de predare romana si ebraica.

• 1931. Scoala capata dreptul de publicitate.

• 1936.Se deschide scoala mixta - prin fuziunea Scolii israelito-romane de baieti cu Scoala israelito- romana de fete.

• Dupa 1941, cand elevii evrei nu mai aveau acces la scolile de stat, s-a creat un liceu evreiesc mixt, care a functionat pana in 1943, cu sapte profesori.

• Invatatori ai scolilor israelito-romane din Barlad (dupa 1930 - selectiv, din lipsa de date); 1936 - Leivi Segall ; 1928-1948 - Henri Goldsfarb; 1924-1948 - Aron Rubin; 1930- 1940 - Avram Stitman; 1920- 1940 - Feiga Ghetel; 1935-1940 - Reghina Honig; 1940-1948 - Beca Smilovici 1943-1948 - Avram Smil; 1940-1944 - Leon Iacobzon; 1938-1940 - Avram Leiba

• Profesori Universitari: I. Barbalat (matematica); Buca Barbalat (matematica); Bebi Herscovici (matematica); Nicu Tailer (matematica);Lica Rahbuh (agronom); Naftule Perl (stiinte tehnice); Avram Rozen (economie)

• Profesori de liceu: Heinric Taler (germana si italiana); Hari Zuperman (romana); Haim David (matematica); Martin Nacht (matematica); Eva Rapaport (romana); Nina Dumbrava Sragher (romana); Iacob Aron (muzica); Marian Aron (matematica); Natan Svemer (matematica); Nehama Svemer (matematica); Benedict Goldsfarb (franceza); Cecilia Glazberg (franceza); Margareta User (romana); Frida Vainfeld (matematica) Roza Glasberg (romana); Marian User (matematica); Nicoleta Croirou (engleza); Toni Iosipescu (filologie); Silvia Negoita (filologie)

• Profesori - Liceul Evreiesc (a functionat pana in anul scolar 1943-1944): Henric Taler - director; Haim David (matematica); Hari Zuperman (romana); Aron Tudic (anatomie); B.Goldfarb (geografie, istorie); L. Iacobzon (fizica-chimie)

• Ioan Barbalat - nascut in Barlad, la 20 ianuarie 1907 (tatal sau , Mendel Barbalata, a fost medic ginecolog). Licentiat , in matematica la Sorbona (1930), profesor universitar la Institutul Politehnic Bucuresti, participant la congrese internationale de matematica, doctor in stiinte matematice. A publicat: Curs de analiza; Culegere de probleme de matematica, Analiza matematica si matematici speciale.

Printre personalitatile care au dat si dau stralucire culturii si artei barladene ii amintim si pe : Siegfried Volfingher, desenator, peisagist, portretist, pictor, scenograf de recunoscuta valoare, a contribuit la realizarea unor spectacole de referinta. Isi aminteste domnul Gorun - colaborator apreciat al revistei noastre: in orasul Barlad existau, prin anii 1936- 1937, trei Schwartz. Ilie: lucra la un depozit de cherestea. Avea o singura pasiune, citea. Era o enciclopedie in probleme de istorie. Se spune ca la o conferinta publica l-a corectat chiar pe marele Nicolae Iorga. Marcu: era contabil, librar, publicist si mai ales era cunoscut pentru faimoasa biblioteca " Mina si Marcu Schwartz". Ziarul "Pareri" era cunoscut ca fiind printre cele mai bune din Moldova. La libraria lui se tineau sedinte literare si se recitau versuri. Herman: cine nu-i cunoastea functie? Herman a urmat un alt drum. A urmat studii comerciale si a militat activ impotriva hitlerismului, Ne uimea prin cunostintele politice si prin activitatea lui, curajoasa fata de neleguirile sigurantei si politiei legionare. Era un om corect si modest.

Barbu Zaharescu (Bercu Zukerman) - economist cu reputatie in anii ' 50 - 80 , remarcandu-se prin eruditie prin eruditie si masura intr-o epoca deloc prielnica promovarii adevarului stiintific in stiintele sociale. Profesor de economie politica la Universitatea din Bucuresti, membru corespondent al Academiei. Autorul unor lucrari stiintifice si didactice de economie teoretica si de istoria economiei politice, dascal al unui mare numar de economisti activi si astazi.

Paul Pruteanu (Pincu Solomonovici, 1908- 1966) - cercetator al trecutului medicinei moldovene. "A dirijat reforma unificarii pe plan teritorial a spitalelor cu policlinicile si cu circumscriptiile medico-sanitare ..." (Gh. Bratescu). Teoretician al organizarii sanitare, istoriograf, a publicat monografia Iacob Cihac, lucrarea Contributie la istoricul spitalelor din Moldova.

David Solomonovici - pictor. A facut liceul la Barlad. Semna Solot. A murit la Paris.

Solomon Weinberg - nascut la Barlad, in 1930. Profesor titular la Universitatea Bucuresti, catedrala de filologie rusa. Colaborator permanent al revistei Realitatea Evreiasca.

Tipografii: "Progresul" (1894-1900) , proprietar Sigmund Gross; "Moderna Gutenberg (1896-1903), a lui Sam Segall si German Stein; "Tiparul Tutovei" - Iosif Grunberg (tatal fratilor GORUN)

Sportivi: La Barlad a functionat si o asociatie Macabi.

Solomon Dascalu - fotbalist, arbitru (mentorul marelui arbitru international Nicolae Rainea) Zissu Dascalu - fotbalist; Leon Melicson - portar; Meie Hermelin - fotbalist; Haim Nadler - fotbalist. Puiu Rapaport - antrenor, fost director la F.C.Arges. Puiu Rozner - fotbalist.

Vechimea obstilor noastre - "cazul Barlad" nu este o exceptie, dar ramane luminos exemplu - nu tine de domeniul legendei sau al colportarii de zvonuri, ci de adevarul indubitabil al documentelor. Desigur, nu de la inceputul efectiv al dainuirii lor pe aceste locuri, dar, totusi, mult indarat in istorie. Si ce alta confirmare mai convingatoare si-ar fi dorit evreii barladeni, mandri de obstea lor incarcata de nobletea varstei, decat aceea a marelui istoric Nicolae Iorga, care in vol.6 din Studii si documente, consemna ca, in 1738, la Barlad, "este numit starose Marcu al lui Lazar", ca sa fie "purtator de grija la toate nevoile si la colibele voastre si sa fie el cu doi-trei dintre voi pe care l-ati ales". Atestarea - purtand pecetea Domnului Moldovei, Grigore Ghica - este reluata de prestigioasa Enciclopedia Iudaica. Din document rezulta , asadar, ca la Barlad se constituise o obste ca prezenta cantitativ si calitativ structurata, apta sa-si aleaga conducerea si deci, evident, mai veche ca existenta - probabil peste trei secole.

...Iar marturiile se succed cu certitudinea faptelor de netagaduit.

In 1772, in Jurnal de calatorie de la Constantinopol pana in Polonia..., Joseph Boscowich, poposind la Barlad, remarca locuintele bune ale evreilor, "impodobite cu ferestre cu geamuri"."Sunt multi dintre acesti evrei", care "se imbraca, ca in Polonia, in haine lungi (caftane) negre, cu tichii de piele sau de stofa asemenea celei din care se fac hainele noastre din Italia."

In 1814, 1816 si mai departe, acte oficiale acorda breslei din Barlad un teren "langa scoala evreiasca", certifica o "marturie hotarnica" privindu-i pe evrei confirma infiintarea spitalelului evreiesc (1898), la inaugurarea noii sale cladiri luand parte , ceva mai tarziu, reprezentanti ai Casei Regale si ai autoritatilor.

In 1921, comunitatea devine persoana morala juridica, prin votul corpurilor leguitoare si Inaltul Decret - Regal nr.4371.

In 1931, scolile evreiesti locale primesc drept de publicitate

In 1941, intr-un ceas greu, se infiinteaza dispensarul comunitatii cu doi medici.

Impresionanta, dramatica scaderea demografica a acestei obsti: de la 3737 in 1930 (14,2% din intreaga populatie) si 3244 in 1942 (13%) , statistica inregistreaza doar 100 de familii in 1969. Iar azi sunt doar 34 de suflete! Comunitate mica in numar, mare in traditii, in puterea - vie si azi- de iradiere spirituala, prin numeroasele personalitati care - de la Axelrad pana la contemporanii nostri Lucian Raicu, W. Siegfried, Virgil Duda sau I. Schechter - au inscris aceasta obste pe harta valorilor reputate din civilizatie si cultura!

Asadar, n-a invins uitarea numai starosele Marcu al lui Lazar, ci si sumedenia de urmasi - parte intretinand si azi in Barlad o flacaruie iudaica, parte ducand in lume ceva din spiritualitatea celor ce i-au precedat in acest oras moldovean.

Obstea din Barlad a dobandit pe merit diploma perenitatii istorice. Paginile de fata incearca sa-i incrusteze infaptuirile si nazuintele in memoria intregii noastre etnii si a tarii.

Au si alte localitati din Romania meritele timpurii in Alia, fie direct, fie si pe drum ocolit, prin alte tari si locuri de popas. Daca Barladul se inscrie si el in acest curent, are totusi o particularitate care atesta vointa de neinfrant, temeraritate, nobila incapatanare de a infrunta obstacole: a fost - cronologia vorbind - primul oras unde au pornit emigrantii pe jos. Inaripati de verbul de foc al unor concitadini ai lor, ca Axelrad sau Dr. H.Fridman-Sigfrid, de litera inflacarata a celor nu mai putin sase gazete barladene ale emigrantilor, ei si alti evrei din Romania au intrat in randul pedestrasilor, idee nascuta intr-o ceainarie din Barlad a lui Herman Sercus, care-si insufletea de pe o scena coreligionarii.

S-au succedat , in timp, organizatii si personalitati care, galvanizand constiintele, au indrumat acest elan spre visul de aur al evreilor: reintoarcerea in tara lor, Pamantul Sfant.

Organizatii Sioniste: Uniunea Sionistilor Revizionisti - Betar, Hanoar Hationi - clal-sionisti-, Hasomer Hatair Gordonia.

Conducatori sionisti: Sapsa Gutermaher; Grisa Gutermaher; Michel Gutermaher (mort pe vasul "Struma"); Ozias Blanc; Zigu Avram; Juju Epstein (Iehuda Epstein); Ionas Leibovici; Benedict Goldsfarb etc.

Presa: 1899 - "Aurora Tionista", saptamanal din care au aparut 16 numere. Intemeietor Sigismund Gross. Ziarul barladean tinde "sa ridice prestigiul poporului evreu fata de el insusi si fata de poporul in mijlocul caruia traieste" (S.Podoleanu, Istoria presei evreiesti din Romania). Procesul Dreyfus a ocupat un loc special in aceasta tribuna. Aici debuteaza A. Axelrad cu poezia "In sant" (1917), apel pentru "impamantenire". In paginile revistei s-a promovat ideea reintoarcerii in Eretz Israel, chiar prin "emigrarea pe jos". Colaboratori: Efraim Cohen, A. Axelrad, M. Kisineff (s-a bucurat de prietenia lui Sadoveanu), M. Botosaneanu, Iehuda Maerson-Severin (expulzat, stabilit la Geneva).

1913 - 1915, 1919 - revista "Bar Kochba" (Fiul Stelei"), "Revista national-evreiasca", lunar, 16 pagini, director Achile M.Finkelstein. In cuvantul de deschidere se afirma ca orientarea revistei este "in sensul ideilor sionismului modern"

16 Iulie 1900 - revista feminista, "Bas Ami" (redactor Dr. Herscu Fridman), numar unic, publicat de emigrante; 18 mai 1900 - " Jidovul ratacitor", patru pagini, alcatuite de "emigrantii evrei pedestri"; 1900 - "Drumetii"; Tipografia Gross, 18-20 mai 1900 - "Emigrantii"; "Lacrimi de despartire".

"Traiasca Romania", publicatie a emigrantilor barladeni; aici a colaborat si Barbu Lazareanu; "Sarja" (editat de Tucman)

Redactor la "Viata noastra"; si redactor - sef la "Izvoare" , redactor principal la "Ultima ora". Laureat al Premiului Sion pentru literatura. Membru al Asociatiei Scriitorilor Israelieni de Limba Romana. "Satira nu indreapta moravurile, le denunta, le batjocureste....ticalosii sunt incurabili"....iata si "decalogul" lor...

- romancier consacrat in Romania.
"Pentru mine (Barladul) a ramas, intr-un fel centrul universului".
Nascut la Barlad, in 1939. In 1988, face Alia. Laureat al Premiului Clubului "Arcadia", pentru literatura, pe anul 1992. Redactor al cotidianului "Ultima ora". Vicepresedinte al Asociatiei Scriitorilor Israelieni de Limba Romana. Volumul de debut, Anchetatorul apatic (povestiri), romane - Deruta, Al doilea pasaj etc - aparute in Romania inainte de 1988.

S-a nascut in 1926, la Barlad. Traducator a numeroase piese de teatru precum "Furtuna lui Shakespeare", "Doi pe un balansoar", "Dupa cadere" si secretar literar la Teatrul Mic, Radu Nichita a decedat in 1979.

- fratele lui Virgil Duda.
Nascut la Iasi. Liceul l-a facut la Barlad. Stabilit in Franta.
Analist minutios, cu observatii pertinente, incarcate de subtilitate si finete critica. Fost redactor la "Gazeta literara" si "Romania literara". Unul dintre cei mai pretuiti critici literari ai generatiei sale. Opere: eseul Liviu Rebreanu, o analiza meticuloasa a romanelor; Critica - forma de viata, Gogol sau fantasticul banalitatii etc

- originar din Barlad.
In 1987, face Alia. De profesie tipograf.
Este tatal poetei Irina Gorun Bercovici - matematiciana apreciata, in mod deosebit, de Grigore Moisil. Din dragostea fara limite pentru literatura, a creat minirevista "Pro si contra", " Caietele literare Menora", tulburatoarele Mape de grafica, in care include unele dintre cele mai frumoase creatii literare.

- fiu de agronom, om de cultura, scriitor si istoric al stiintei; prin volumul Scurta istorie a creatiei stiintifice si tehnice romanesti (in colab. Cu Edmond Nicolau) a facut cunoscuti oameni de stiinta din Romania, ca si in alte lucrari de stiinta, istoria stiintei, istorie sociala, viitorologie. In acest spirit a conferentiat despre " Stiinta iudaica antica si medievala", "Personalitati evreiesti in stiinta si tehnica din Romania". Primul roman S.F. Romanesc se datoreaza lui I.M. Stefan si Radu Nor.

S-a nascut la Barlad. Creatorul invatamantului de fiziopatologie la noi. Tot ce a creat prof.doc.Marcel Saragea apartine celor carora le-a dedicat stradaniile, devotamentul, afectiunea sa: familiei, studentilor, pacientilor, prietenilor si colegilor, dar, mai presus de orice, obstii evreiesti din care a facut parte, Romaniei. A urmat cursurile liceale in Barlad, apoi Facultatea de Medicina din Bucuresti, specializarea in fiziopatologie. Profesor, sef al primei catedre de fiziopatologie din tara la I.M.F., ministru adjunct al sanatatii. Din 1977, se implica adanc in viata comunitara, devenind primul director al nou infiintatului camin "Amalia si Sef Rabin dr. Moses Rosen", "camin pe care-l dezvolta, il conduce si i se devoteaza", sublinia acad.Nicolae Cajal. Autor a numeroase lucrari de specialitate, printre care Tratatul de Fiziopatologie in 4 volume, care-i aduce Premiul Academiei Romane; a fost membru de onoare al Academiei de Stiinte Medicale.

Iulia Deleanu si E. Suhor - doua semnaturi "gemene" ale unei publiciste remarcabile, in stare sa se diferentieze fara efort, sa se substituie, sa se reintegreze intr-o unica identitate si sa devina ziarista cu cele mai multe articole, reportaje, cronici si interviuri de tinuta, scrise in cei 20 de ani cand Iulia Schwartz, fiica a Barladului, imediat dupa terminarea facultatii a ajuns sa lucreze la "Revista Cultului Mozaic" si sa "acopere" , prin scrisul ei, pagini intregi de revista. Dintre rubricile rezistente in timp, consemnam " Introspectii. Biografii. Confesiuni"- texte reunite in volumul " Cu sufletul deschis, culegere de portrete literare si convorbiri cu peste 60 de personalitati evreiesti, o prima carte a unei trilogii, din care volumul al doilea "Firul invizibil", este in pregatire.

Tenaci, inteligenti, creativi - virtuti recunoscute pana si de dusmani -, evreii s-au ilustrat in Barlad - sau, pornind de acolo in multe alte parti - in cele mai variate indeletniciri, vocatia lor imbratisand nu predilect camataria si negustoria (cum se mai insinueaza si azi), ci medicina, economia, avocatura, profesoratul, ingineria, cariera militara, literatura si artele, meseriile, pana la cele mai - aparent umile... Toate acestea se inscriu in ceea ce s-a numit cultul muncii, oficiat cu competenta, pasiune si prestigiu. Cele ce urmeaza o dovedesc, aruncand asupra Barladului lumina unei asezari de cultura si creativitate, pepiniera de valori.

Acad.Martin Bercovici, in domeniul energeticii, acad. Barbu Zaharescu (Bercu Zukerman(, in domeniul stiintelor sociale, prof. Dr. Marcel Saragea, membru de onoare al Academiei de Stiinte Medicale, prof. dr. Miron Segall, Academia de Stiinte Medicale, prof. dr. Paul Pruteanu (Pincu Solomonovici)

Simion Herscovici, radiolog, Burah Secter, internist, Oisica User, internist, Alexandru Zissu, fizioog, Simha Zissu, pediatru, Mendel Barbalata, stomatolog, Ernest Smilovici Husanu, chirurg, dr. Herman Finchelstein, internist, Herman Fridman, fondatorul primei statii de salvare din Braila, Isac Fainsilber, internist, Benedict Rabinovici, internist, Iacob Ghisner, Sohensal , fost director al Spitalului Evreiesc Barlad, Kremnitzer (fost director al Spitalului Evreiesc), Dorel Grimberg, Adriana Stumer, stomatolog, Simion Saicovschi, Puiu Saicovschi, dr. Fridman, de la care avem si cateva Cuvinte epigramatice. Flori cu ghimpi.