Mai sunt tineri evrei buzoieni? Cristian Svart, de 24 ani, student la Facultatea de Medicina din Constanta; Madalina Clecner, de 26 de ani ziarista la cotidianul "Opinia", care la 13 august 1996, a dedicat o pagina "Kehilei" buzoiene, semnata de prof. Alex. Gaita.

Responsabilul obstii este Dl. Paul Gartenberg, fost ofiter de cariera; ne-a cerut sa nu scriem nimic despre viata sa particulara (amintim totusi ca Pesahul din acest an coincide, din nefericire, cu "Jahrzeit"-ul pentru unul din copii sai)

Pentru renovarea Templului , construit in 1906 si puternic afectat de cutremurul din 1977, s-au oferit sa contribuie sase donatori din Israel, originari din Buzau.

Serviciul religios se oficiaza in cladirea sediului obstii, unde se afla Aron Kodes-ul executat candva de tatal cunoscutului scriitor si publicist buzoian Mico-May (Blumenfeld)

Dl. ing.Isidor Sverner, pensionar in varsta de 64 de ani, este oficiantul obstii, el predand si limba ebraica unor neevrei din Buzau, care doresc sa lucreze in Israel.

De Purim, fiecare famillie de evrei a daruit altei familii prajiturele pregatite acasa.

Asistenta medicala este asigurata de Dr. Gabriela Iolanda Selaru, din Focsani, si de Dr. Claudia Fotache, din Bucuresti. Cand vorbesc despre ele, ochii veteranilor obstii de umezesc de recunostinta.

Prin Buzau au trecut copii readusi din Transnistria, printre acestia aflandu-se si Blanca Sragher - viitoarea poeta scria la 12 ani : " De peste tot sunt alungat/ Cu blesteme si ura..." (Copilul de evreu). Dr. S. Succin s-a ingrijit de sanatatea micilor deportati.

Familii de evrei au fost salvate si ajutate, in anii 1941-1944, de romani, ca familia Scanteie, capitanii Stroie si Ionescu, familia Stahu etc.

In Buzau a revenit un fost locuitor al sau, israelianul Naftali Aron, ramas fara familie care-si petrece aici anii senectutii.

Cel mai pasionat cititor al obstii, care cumpara toate catile aparute la Editura "Hasefer", este inginerul constructor Feri Bernstein, in varsta de 49 de ani.

Evreii buzoieni cinstesc memoria avocatului roman care a intervenit, la 22 iunie 1941, la Prefectura, pentru a opri uciderea evreilor in beciul Sigurantei, prin inecare.

Dintre cei 10 evrei buzoieni care au trecut prin calvarul transnistrean, mai traiesc patru: doi in Israel , unul in SUA, si unul in Buzau (Moscovici- Ceausu, de 86 de ani)

Cei care insufletesc astazi viata obstii evreilor buzoieni - prin dragostea si pastrarea traditiei - sunt Paul Gartenberg, responsabilul obstii, si Aron Rubin Aronovici, amandoi pensionari, carora le datoram unele din datele prezentate aici.

1575 - 1593, Mircea Ciobanul adevereste prezenta unor locuitori evrei in comuna buzoiana Vernesti, la 1575; Mihai Viteazul da un "act-porunca" ce ne confirma ca, in 1593, evreii erau de mult stabiliti in acele locuri, iar loturi de pamant din Topliceni erau atestate ca proprietate a evreului Haim...

1794 Acum vreo trei sferturi de veac, pe o foaie dintr-o psaltire veche a schhitului Ciolanu, preotul Provian, directorul Seminarului Teologic al Episcopiei Buzaului, descoperea insemnarea unui calugar cum ca in 1974, "un vraci jidov din obstea jidovilor din targul Buzaului" l-a vindecat de boala grea de care suferea.

1832. De atunci dateaza cea mai veche piatra funerara pastrata in cimitirul vechi si cel mai vechi document aflat in arhiva comunitatii.

1938 - 1944. Niciodata n-au fost mai multi de 1800 (inainte de razboi), ajungand, dupa ravagiile prigoanelor, la 1100 (1946)

Au intretinut in doua randuri cate un "snif de ahsara" (tabara agricola pentru viitori cetateni ai Tarii Sfinte) - inainte si dupa 1944.

Au adapostit zeci de familii evreiesti evacuate din Ploiesti, alte zeci refugiate din Polonia invadata de nazisti, sute de copii orfani din Transnistria (unii au pierit apoi cu vasul "Mefkure"), sute de repatriati din acelasi teritoriu.

Buzaul a fost desemnat, pe la 1871-1872, loc de judecare a procesului unui inscenat "omor ritual" din Moldova. Dr. A. Stern, venit sa incerce evitarea consecintelor unei farse judiciare, a fost agresat in cladirea Tribunalului. Dupa 1900 , cand gazeta antisemita "Alarma" a incitat la crima, suspendarea a fost determinata de o plangere a comunitatii. Miscarea sionista, locala nu s-a lasat intimidata de condamnarea unei parti a membrilor sai.

Elita comunitara: Dintre conducatorii de referinta ai obstii se detaseaza printr-o neobisnuit de longeviva activitate Noe H.Glasman, presedinte timp de 33 de ani (1901-1934) - pomenit mult timp in slujbele bisericii Smeeni pentru binele facut taranilor cat timp alucrat in aceasta comuna - si Rabinul Simon Bercovici, care a pastorit obstea de-a lungul a 72 de ani!

Pentru Templul Comunitatii, aceeasi mica obste a furnizat din randurile sale talente iesite din comun: sculptorul artizan Haim Sniter si dulgherul Blumenfeld, care au creat altarul daltuit in lemn si poleit cu aur.

Scolii israelite din Buzau, Ministerul Invatamantului i-a dat, printre primele din tara, "dreptul de publicitate" pentru nivelul sau didactic. Acum sunt doar 45. Dar prezenta lor, insemnele creatiei lor sunt aici, in tara natala, ca si in Israel sau in alte parti ale lumii, in istoria trecuta, ca si in istoria vie a zilelor noastre.

(Toate acestea le-a consemnat cu pricepere si vrednicie, fara ambitia de rigoare stiintifica a altor vremuri si a altor posibilitati Iulius Segal, intr-o lucrare succinta, dar documentata, care ne-a fost incredintata la inceputul lunii februarie a acestul an - 1999)

Prezenta fascinanta, "cea mai de seama artista din ultimele decenii", s-a nascut la 16 martie 1897, in orasul Buzau. In anii de liceu, la Bucuresti, l-a avut profesor de limba romana pe Ioan Slavici. Face studii de arta la Paris. Participa la campania monografica de la Dragus, condusa de Prof. Dimitrie Gusti (1929). In acelasi an, este distinsa cu premiul Ministerului Artelor pentru pictura. Face calatorii de studii peste hotare. Participa la prima expozitie a gruparii "Arta noua", alaturi de Militia Patrascu, Marcel Iancu, M.H.Maxy si, de-a lungul anilor, la numeroase alte manifestari expozitionale. Concomitent publica volume de poezie si alcatuieste antologii in lirica universala. Inceteaza din viata la 9 septembrie 1992, dar pana in anul trecut inclusiv, opera sa face obiectul unor ample expozitii.

"Interferentele dintre indeletnicirile mele nu ma preocupa: pictez sau scriu, scriu sau pictez atunci cand simt ca, din Necunoscut, un gand, o linie sau un licar de culoare cer sa existe prin mine..." Nu cunosc har care sa intreaca splendoarea Creatiunii si binecuvantarea Muncii" - (Margareta Sterian - 1987)

Pictura ei este de fapt, expresia unei sinteze complexe. Universul straniu, concentrarea imagistica a prozei lui Mateiu Caragiale si transparenta culorii au permis unor comentatori sa compare aceasta opera cu pictura lui Chagall si a lui Daufy (...). In pictura Margaretei Sterian (...) ne intalnim (...) cu memoria unor lumi originare, pe care arta o pastreza intacta, aparata deoppotriva de candoarea autentica si de eruditia unui carturar sensibil. O lume a carei permanenta se cheama poezie" - Dan Grigorescu

Cine n-a auzit de Ion Pribeagu si cine nu s-a delectat cu ritmurile si "poanele" versurilor sale? A fost un autentic poet popular, sensibil la provocarile si duiosiile vietii, fixate in rame unei psihologii sociale intuitive, a experientei de viata nemijlocite. Nascut in 1890, la Buzau, Itic Palicu a debutat la "Facla" lui N.D.Cocea. A fost primul scriitor din tara care a citit versuri la radio (decembrie 1927). Redactor si colaborator la reviste umoristice - "Caricatura" si "Pardon" - la pagina vesela saptamanala si a ziarului "Dimineata", la principalele publicatii romanesti si evreiesti ale vremii, de la "Rampa" , "Ordinea" si "Adevarul literar si artistic", la "Curentul Israelit", "Hatikvah" si "Puntea de Fildes". I-au aparut carti, i s-au interpretat texte pe pirncipalele scene ale teatrului de revista. Dupa Alia, a desfasurat o sustinuta activitate scriitoriceasca in Israel.

Nascut in Buzau, in 1913. Tanar licean, scrie inca dela 15 ani, in majoritatea publicatiilor locale. Student la Facultatea de Drept din Bucuresti, isi incepe cariera de ziarist, semnatura fiindu-i intalnita in "Zorile" lui Em. Socor. "Timpul" (unde Grigore Gafencu il numeste secretar de redactie), " Cuvantul Liber", ca si in presa evreiasca ("Renasterea", "Adam", "Hasmonaea", etc) cu reportaje din "ulita" etniei sale. Unul din subiectele sale favorite este ceea ce s-ar numi astazi "protectia sociala" a obiditilor vietii, pentru care revendica spitale, cantine gratuite..., dar militeaza prin presa si pentru teatru idis. Sionist convins, solidaritatea cu poporul sau este un filon patetic al liricii sale. In Israel, vocatia sa isi gaseste deplina consacrare. In 1995, la Editura "Minimum", ii apare postum volumul Poezii.

"Poet al memoriei", "a scris despre pamantul biblic al tarii si despre ucigasii din Basarabia, despre Muntele Herzl si despre companionii sai de lupta intru sionism, a scris cu durere despre durere, a suferit necontenit din cauza suferintei " - Al. Mirodan

• Rabini: Ithoc Azir Schor (1840-1875), Israel Berger (1890-1900), Israel Wurzberg (1880-1920), Simion Bercovici (1902-1973)

• Presedinti ai Comunitatii : Iancu Marcovici, Noe H. Glasman, Moise Casapu

• Scriitori, gazetati : Mico-May (M. Blumenfeld), autor de spectacole de revista; Eliahu Meitus (poet de limba ebraica, din scrierile sale a tradus M. Rudic, Isac Holder (corespondent la "Adevarul", si " Dimineata")

• Muzicieni:Theodor Meitus (pianist virtuos, compozitor, prieten si acompaniator al lui George Enescu), Mandru Katz, artist emerit, cu o impunatoare cariera muzicala in Romania, in Israel si in numeroase alte tari;

• Medici: S.Succin, Camerman, Rabinovici, Enric Blasian, Moscovici, I/ Sandu, Filp Elias, Zzaharia Aurel.

• Profesori: Kreindler, Solomon Roisman (erudit in ebraica si idis), Lazar Maier (directorul scolii evreiesti, numele sau a fost dat unei strazi cu asezaminte evreiesti)

• Tipografi: Moses Kluger (a editat reviste evreiesti; fiul sau Max, a pierit Basarabia)

• Eroi din 1916-1918: Kack Pascu, David Horenstein, Carol Moscovici, Emanuel Goldstein, Kalman Katz, Nicu Avram, Moritz Schefer.

• Lacasuri de cult: Sinagoga Croitorilor (1885), Sinagoga Mica, Templul Comunitatii (1892)

• Societati, organizatii: Societatea Meseriasilor si Comerciantilor Evrei "Biker Holim" (1886); " Junimea Israelita" (1888)' "Marpe Lenefes" (1892); Organizatia Sionista" (1912), Cercul tineretului Sionist"; "Hasomer Hatzair"; "Ichud"; Loja "B'nai B'rith"; Asociatia culturala a femeilor evreice (presedinta - Rozica Schwartz)

• Publicatii: Menora, Cumpana, Idealul nostru, Alef-bet-ghimel

(Comemorarea pogromului din Dorohoi, 1 iulie 1940)

O delegatie a Asociatiei Evreilor Originari din Dorohoi si Imprejurimi, condusa de Doru Koler, vicepresedintele Asociatiei, Rabinul Iosif Wasserman, israelian originar din Dorohoi, impreuna cu doua surori ale sale, Rabinul Kati (Israel), Rabinul Margulis (Elvetia), originar din Bucecea, Zvi Barbiro, om de afaceri israelian, originar din Darabani, au participat la comemorarea victimelor pogromului de la Dorohoi, din 1 iulie 1940. La ceremonia de la cimitirul evreiesc din oras, au luat parte primarul Municipiului, Vasile Gherasim, prefectul judetului Botosani, Costica Macaleti, numerosi localnici. Vorbitorii - Doru Koler, primarul Vasile Gherasim, consilierul Iancu Isidor - au evocat principalele momente ale tragediei de acum 63 de ani. In urma tratatului Ribbentrop-Molotov, armata romana s-a retras din Basarabia si Bucovina de Nord. In luptele de la Hertza, soldatul T.R. Emil Aroneanu, o companie a Regimentului 3 Graniceri a intrat in cimitir si a masacrat batrani, femei, copii prezenti la inmormantare sub aberanta acuzatie de a fi ... atacat armata romana. "Atacatorii" erau Iancu Herscu, de 94 de ani, Cherbis Iosub, de 80 de ani, Ceausu Malca, de 65 de ani, copii intre 3-6 ani... Vorbitorii au subliniat faptul ca neuitarea acestui moment de eclipsa a istoriei se constituie in chezasie pentru nerepetarea lui. Ruga pentru odihna kedosim-ilor si Kadish-ul colectiv au incheiat solemnitatea. Rabinul Iosif Wasserman a rostit un Dvar Tora la Sinagoga din oras. In aceeasi zi, a avut loc dezvelirea unei placi comemorative, in memoria Rabinului Pinhas Wasserman, care a pastorit multi ani aceasta obste, intr-o piateta care-i va purta numele. Dupa ruga de Maariv, a avut loc un Kidush oferit de familia Wasserman, onorat de primarul Vasile Gherasim.

S.Pelatti (Sigmund Silberman)
Nascut in Buzau, in 1905, dupa studii sporadice de medicina, farmacologie si drept, urmeaza din indemnul parintilor (tatal tau - funcionar C.F.R), o scoala te telegrafie, angajandu-se mai tarziu ca radiotelegrafist pe bordul vasului "Har-Zion" al primei Companii evreiesti de navigatie maritima, cu care colinda Orientul. In 1937, in plina campanie antisemita, revine in tara si editeaza ziarul "Apararea", in scopul combaterii acestei campanii, cu concursul unor intelectuali de notorietate romani (Anton Dumitriu, Petre Bellu, Neagu Radulescu, George Dem. Pan) si evrei (Oscar Lemnaru, Ury Benador, Bogdan Varvara, S. Semilian etc)

Au fost odata.....FRATII GAD
Henri (1895-1930), gazetar, in octombrie 1922, impreuna cu Ion Vinea, scoate revista "Clopotul", la care colaboreaza Tudor Arghezi, Al. O.Teodoreanu, Ion Calugaru si fratele sau, Ion Graunte (Jean Gad). Paginile revistei erau ilustrate cu cu vignete de N. Tonitza si Reuven Rubin. Jean (n. 1899), de asemenea gazetar, a practicat, a practicat si avocatura fiind secretar al maestrului baroului Alex. Oteteleseanu; a fost combatant in primul razboi mondial.

B.Luca (LUCA BERNSTEIN) - dramaturg apreciat in epoca
Nascut in judetul Buzau (la Ramnicu Sarat) in 1873, dramaturgul si poetul B. Luca a debutat in 1913, cu versuri; in 1918, a publicat volumul Golgota, dupa ce participase la Razboiul de Reintregire din 1916-1918. A fost si publicist, redactand la Craiova, revista "Zorile". Companiile de teatru ale lui Ion Manolescu, Maria Filotti, Gh. Storin i-au prezentat piesele Omul de prisos, Sacalii, Creditorii. A murit la Bucuresti, la 22 martie 1931.

LUDWIG GRUNBERG si vocatia filosofiei
Nascut in 1933, la Buzau, s-a remarcat, de-a lungul carierei sale de cercetator si profesor universitar, ca un stralucit ganditor in domeniul teoriei valorilor (axiologice). Datorita harului sau pedagogic si de orator, s-a bucurat de o mare pretiure din partea tuturor celor care i-au ascultat prelegerile. In lucrarile sale, dialectica i-a slujit ca una din principalele metode de cercetare. Se implinesc anul acesta patru ani de la incetarea sa din viata. Am aflat recent, de la familia sa, ca in viitorul proxim urmeaza sa-i apara in SUA, la Editura "Rodopi", volumul Misterele valorii.