Prolog la o viitoare monografie

Cupola vechii sinagogi de rit neolog, dominand peisajul strabatut prin centru de apele Crisului Repede, a fost refacuta prin stradania F.C.E.R., cu sprijinul "Joint", iar in curtea, unde se afla si sediul actual al comunitatii, se inalta o sinagoga de rit ortodox si un lacas unde se oficiaza zilnic serviciul religios de dimineata si de seara. Restaurantul ritual, condus cu harnicie de Ludovic Schwartz, ofera zilnic o masa din cele mai gustoase, pentru care bucatarul merita toate laudele. Dintr-o comunitate care numara in anul 1930 aproape 20 000 de suflete, adica un sfert din totalul populatiei oradene, astazi traiesc in intregul judet Bihor ceva mai mult de 500 (majoritatea, desigur, in Oradea), a caror existenta constituie preocuparea permanenta a conducerii comunitatii - ing. Felix Kopelman, presedinte, Lazar Freund, secretar,Korodi Stefan, contabil sef, Vilan Edith, responsabila cu asistenta sociala, dr. Korodi Ana, sef cabinet medical, Egyed Edith, asistenta medicala -, iar viata religioasa este intretinuta prin eforturile sames-ului Carol Segal, Gerson Schwartz (oficiant) s.a. Consilier cultural si fost presedinte al comunitatii, pana in 1993, este dr. Kovary Peter, tatal cunoscutului nostru cantor din Bucuresti (plecat recent in Canada), Tibi Kovary. Decanul de varsta al comunitatii este Ritter Francisc, de 92 de ani, care mai vine si astazi la slujbele religioase. In cadrul comunitatii mai traiesc - dintre miile de deportati sub regimul fascist maghiar - 20 de supravietuitori ai Auschwitz-ului, iar una dintre membrele comunitatii mi-a povestit cum a fost salvata de la deportare de vecinii ei, catolici, oameni de omenie in vremuri de neomenie. Despre regretatul dr. Stefan Zicher, medic si scriitor de talent, vom mai vorbi cu alta ocazie.

Corul "Hakeshet" a implinit 30 de ani

Cum spunea si dr. Peter Kovary, cei care cantau cu 30 de ani in urma in Corul Talmud Tora al Comunitatii Evreilor din Oradea sunt acum parintii celor care canta astazi, dar si parintii canta alaturi de odraslele lor. Inspirat este numele acestui cor, deoarece repertoriul variat - de la muzica hasidica la cea moderna, israeliana - ni se infatiseaza in culori vii, care ne dau speranta unei perenitati meritate. Violonistul Gavril Adalbert, contrabasistul Boros Peter si dinamicul acordeonist si conducator al formatiei, Gheorghe Vilan, sustin, cu vibratia instrumentelor lor, vocile tinerilor si tinerelor Kovary Tomisi Kati, Brighitta Filip, Lavinia lancu, Andreea Mandel, Spitzer Brighitta si Paul, Toth Eva si Ildiko, Berger Ana, Gavril si Tiberiu s.a. - in total, peste 30 de membri.

In ziua de 10 mai, ei au sustinut un frumos program, incheiat cu Hava Naghila, la Casa de Cultura a municipiului Oradea, in prezenta membrilor comunitatii, a primarului orasului, Filip Petru, a decanului Facultatii de Medicina, prof. dr. Lazar Aurel, a reprezentantilor altor culte, iar acad. Nicolae Cajal, presedintele F.C.E.R.,a transmis un mesaj de felicitare prin intermediul dlui ing. A. Kupferberg. Cu ocazia concertului, au fost lansate un CD si o caseta video. Existenta corului se datoreaza entuziasmului membrilor comunitatii evreilor, dar si sprijinului acordat de "Joint" si de F.C.E.R. Fosti membri ai formatiei au plecat in alte zari ale lumii, dar nici corul... nu a stat pe loc, el fiind adeseori invitat la festivaluri in tara si in Slovacia, Ungaria. In 1996 a primit un premiu din partea Agentiei Evreiesti din Israel. Festivitatea, la care au participat peste 100 de invitati, a fost inregistrata de postul PRO TV si de fotoreporteri ai presei locale.

Personalitati din prima jumatate a secolului XX

Cinci secole de convietuire
( Extrase din volumul "Evreii din Oradea" de Tereza Mozes )

• Oradea era cunoscuta, in cronicile si legendele primelor secole ale erei noastre, sub numele de Varadinum, iar abia in secolul al XVI-lea au aparut numele de Oradea Mare si de Bihar Varad, italienii numind orasul Varadino, iar germanii Gross-Wardein

• In documentele de arhiva se intalnesc nume de evrei: losa de Varad (1489), aurarul (aurifex) Horvath, zis "evreul" (Sido dictus), in 1515

• Medicul Sassa Abraham din Constantinopol intervenea, in 1627, pe langa principele Gabriel Bethlen in favoarea evreilor din zona

• Medicul David Rebir a venit la Oradea in 1629, sa-I ingrijeasca pe principele Bethlen cel tanar, iar in 1646 un alt medic, Leo (Arieh Yehuda), venea din Turcia la solicitarea Principelui Gheorghe Rakoczi

• In secolul al XIX-lea, evreii din famili a Mihelff au ocupat functii in administratia orasului (jude, primar, consilier)

• In anii revolutiei de la 1848-1849, s-au facut cunoscuti medicul Grosz Fridrik (vestit in Europa) si comerciantul Brull Samu, care au militat pentru drepturile cetatenesti ale evreilor [...]. Diosy Marton, evreu din Oradea a fost secretarul lui Kossuth Lajos si prieten cu poetul Petofi Sandor, iar dr. Grosz-Csatary Lajos I-a insotit pe generalul Bem

• Rabini mai cunoscuti: Naftali Zvi Lipcovitz (m. 1773); Joseph Rosenfeld (1809-1839); dr. David Josef Wahrman (o somitate in iudaism, cunoscator al limbilor latina si germana); Jicchak Aron Landesberg (1853 - 1878), cunoscut de Adolphe Cremieux; Mose Harsch Fuchs (1882 - 1911); Kecskemeti Lipot, Kunstadt Ignatz, Jisrael Hager (hasid din Vijnita); iar dupa 1944, I. Weisz, A. Pollak, Gavril Schwartz (1962)

• Prima comunitate organizata s-a inregistrat in 1861 (presedinte dr. Pollak Herman)

• Poetul Ady Endre a spus: "Evreii din Oradea au inaltat orasul din starea sa provinciala"

• Intre cele doua razboaie, la Oradea, a functionat una dintre cele cinci Loji "B'nai B'rith" din Transilvania.

Calvarul evreilor a inceput la 19 martie 1944, cand Ungaria a fost efectiv ocupata de Germania hitlerista, Adolf Eichmann organizandu-si direct activitatea de exterminare a evreilor cu ajutorul lui Hain Peter, ,seful Politiei politice ungare [ ...]. Mobilizarile in detasamente de munca si apoi deportarile masive au dus la exterminarea a 90% din populatia evreiasca a Bihorului [ ...]. La 3 iunie 1944, cand a avut loc ultimul transport, Oradea a devenit "judenfrei" (fara evrei).

Eva Heynemann, o fetita de varsta Annei Franck, a tinut un jurnal in 1944, pana la deportarea ei din Oradea la Auschwitz, unde a fost ucisa. Jurnalul constituie un document pentru istorici. Ea scria: "Micul meu jurnal, tu esti cel mai fericit, caci tu nu simti, nu poti sti ce nenorocire s-a abatut asupra noastra". Nu trebuie uitati diplomatii romani care au salvat vietile unor evrei bihoreni in 1944 (Vespasian Pella, ambasador la Berna, Mihai Marina, consul la Oradea, av. Justin Filip, dr. Th. Roxin).

O vizita la familia Mozes

Tereza Mozes
Nascuta la 6 noiembrie 1919, la Simleul Sihvaniei, a fost internata, in anii ocupatiei horthyiste, in lagarele de la Auschwitz, Riga, Kaisserwald, Stutthof si Gutau. Dupa eliberare, a obtinut licenta in istoria artei, etnografie si in limba franceza la Universitatea din Cluj, apoi doctoratul la Institutul de Istorie a Artei din Bucuresti. O perioada indelungata a fost colaboratoare a Muzeului Tarii Crisurilor. A elaborat peste 100 de studii si monografii in domeniul etnologiei, publicate in tara si strainatate. Este membra a Uniunii Artistilor Plastici (sectia critica de arta) din anul 1960, si membru corespondent la "Socielas Ethnographica Hungarica ". A fost premiata de Fundatia "Atheneum" si de Fundatia Culturala "Ethnos ", in 1994.

Cu ocazia scurtei sederi la Oradea, am tinut sa o vizitez pe cunoscuta autoare a cartilor "Decalog insangerat" (Ed. "ARA") si Evreii din Oradea (Ed. "Hasefer", 1997), om de cultura, de frunte al obstii noastre, doamna Mozes Tereza, cu care am avut o interesanta discutie, la care a participat si sotul, un cunoscut medic oradean, dr. Mozes Carol. Cu acest prilej, am putut sa cunosc - desigur, partial -insemnata contributie la etnografia romaneasca a doamnei Mozes Tereza, studii despre Tara Crisurilor aparute in publicatii ale Academiei Romane si in strainatate.

Despre biografia sotilor Mozes se poate scrie o carte, suferintele prin care au trecut in anii 1940-1944, pierderea celor mai apropiate rude, supravietuirea lor miraculoasa dupa trecerea prin etapele deportarii, lagare, detentii in conditii inumane.

Dr. Mozes Carol specialist in patologia infectioasa, om in varsta de 84 de ani -coleg de facultate la Cluj, cu presedintele F.C.E.R., acad. Nicolae Cajal, autor al unor carti fundamentale in domeniul tehnicii ingrijirii bolnavilor; i-a avut profesori pe Papilian, Grigore Benetato, luliu Hatieganu, loan Goia, loan Dragoi, a fost prieten cu dr. Edmund Lutvak, decanul Facultatii de Medicina din lerusalim si medic de frunte al Spitalului Hadasa.

Legende si realitati oradene

• O legenda spune ca regele Decebal ar fi beneficiat de sprijinul unei unitati militare formate din evrei ai tribului Dan, stabiliti la acea vreme in zona Bihorului
• La Muzeul Israelit din Budapesta exista o piatra funerara adusa din Bihor, care este inscriptionata cu numele unui negustor - lehuda, din timpul stapanirii romane
• Regele maghiar Ladislau (1083-1095) a emis un edict de limitare a unor drepturi pentru evreii bihoreni
• La nunta regelui Matei Corvin, in suita se afla si o formatie de cavalerie alcatuita din evrei bihoreni (spune legenda)
• In anul 1578, evreii au fost izgoniti din Oradea, iar pe locul unei vechi sinagogi s-a construit o biserica romano-catolica
• In anul 1720, au fost chemati in oras zece negustori evrei pentru a revigora comertul
• In anul 1800, vechiul cimitir a fost stramutat prin extinderea orasului
• Inca din 1731, exista in Oradea o Societate Sacra ("Chevra Kadisa") care se ocupa cu inmormantarile religioase. Evreii locuiau in cartierul Subcetate
• Primul Spital evreiesc a fost infiintat in 1746
• Primul restaurant ritual, unde masa se servea gratuit saracilor, a fost inaugurat in 1895
• Primul Azil de batrani s-a infiintat in 1924. In prima jumatate a sec. al XX-lea au functionat comitetul femeilor evreice, cu scopuri filantropice, orfelinatul israelit pentru fete, caminul de ucenici, orfelinatul pentru baieti, caminul de batrani
• Evolutia demografica a evreilor: in 1785 - 209 suflete; in 1890 - 10 115 end (26,2%); in 1930 - 19 838 (24%)
• In lunile mai-iunie 1944, au fost deportati din Oradea si din asezarile rurale, limitrofe, 33 000 de evrei, alte mii de evrei fiind trimisi in detasamente de munca in Ungaria, Ucraina si Slovacia
• Lacasuri de cult: 1772, 1803, 1851(existenta azi) - de rit ortodox; 1868, 1878 (existenta azi) - de rit neolog.

Pagina realizata de BORIS MARIAN MEHR