Si in acest an, de Ziua Eroilor, ne-am adunat in fata Monumentului inaltat la Cimitirul "Filantropia" din Capitala - lideri ai F.C.E.R., ofiteri de rang inalt din Comenduirea Garnizoanei Bucuresti, Fortele Aeriene Romane, Serviciul de Telecomunicatii Speciale, Ministerul Apararii Nationale, veterani de razboi, Cavaleri ai Ordinului "Mihai Viteazul", reprezentanti ai Presedintiei, Parlamentului, Guvernului Romaniei, ai Ambasadei Israelului la Bucuresti - spre a cinsti memoria celor ce au cazut, fara a avea cetatenie romana, in razboaiele de neatarnare si reintregire ale tarii pe care au iubit-o.

"O participare semnificativa", remarca av. Iulian Sorin, atestand fratietatea intre ostasii eroi evrei si romani, prinosul de recunostinta al urmasilor. Plecandu-si fruntile in fata sacrificiului lor suprem, generalul Dumitru Cretu, prof. dr. Andrei Marga, ministrul Educatiei Nationale, au evidentiat devotamentul, loialitatea evreilor fata de Romania, demonstrata pe campul de lupta, contributia lor insemnata la cultura si civilizatia tarii. Din sutele de nume ale militarilor evrei decorati pentru faptele lor de bravura in razboiul de reintregire a Romaniei (1916-1918), inscrise in cronica de onoare a obstii, ing. Osy Lazar a amintit un grupaj elocvent. Cantecul liturgic interpretat de Maximilian Kertezs, dirijorul Templului Coral, rugaciunile pentru pacea si prosperitatea Romaniei si Israelului, pentru odihna sufletelor celor ce s-au jerftit pentru Romania rostite de Rabinul Eliezer Glanz, El Male Rahamim intonat de cantorul David Tachman, depunerea coroanelor de flori din partea Presedentiei, Guvernului, Ambasadei Israelului, Armatei, F.C.E.R., onorurile militare au reprezentat tot atatea imbucuratoare simboluri ale recunoasterii si ale vesnicei neuitari ale eroilor evrei.

In 1916-1918, AU FOST PREZENTI PE FRONT PESTE 10% DIN EFECTIVUL POPULATIEI EVREIESTI

General DUMITRU CRETU

"Tara care nu-si iubeste si nu-si respecta eroii, nu merita sa traiasca. Ne cinstim eroii si nu trebuie sa-i uitam vreodata. Este prea scurt timpul in care-i pomenim. Prea mari sunt faptele acestor eroi. Prea mult sange este amestecat cu pamantul acestei tari. Alaturi de poporul roman, au murit in chinurile razboaielor acestei tari frumoase si reprezentanti ai unor populatii care traiesc alaturi de poporul roman. Am o admiratie deosebita pentru evrei, care, in vremuri grele, s-au dovedit a fi buni romani, bine integrati in viata economica si sociala a Romaniei, recunoscuti ca atare de parintii si bunicii nostri [...]. Tin sa omagiez aici memoria camarazilor mei de arme, romani si evrei, cazuti in lupta. La 21 de ani, mi-am luat bun ramas de la ei. Dragostea deosebita a populatiei evreiesti pentru Romania este un fapt recunoscut. Am avut prilejul sa verific, nu o data, omenia, devotamentul concetatenilor nostri evrei in circumstante dificile ale propriei mele existente [...]. Fie ca Dumnezeu sa-i aiba in paza pe toti eroii, romani si evrei, care s-au jertfit pentru aceasta tara".

Prof. dr. ANDREI MARGA

"O natiune isi profileaza istoria, isi asigura continuitatea omagiindu-si eroii, recunoscandu-i, inainte de toate. In numele Guvernului Romaniei, tin sa aduc un omagiu celor ce s-au jertfit in atatea momente cruciale ale Romaniei, pentru constituirea si evolutia moderna a tarii noastre, fie ca au fost romani, fie ca au apartinut altor grupuri etnice care au trait si traiesc in tara noastra. In particular, doresc sa aduc un omagiu concetatenilor evrei care si-au dat viata, alaturi de multi alti concetateni, romani si neromani, pentru propasirea tarii noastre. Se stie prea bine istoria plina de dramatism a poporului evreu din Europa; o populatie foarte urbanizata, cu foarte grandioase radacini in cultura antica. Evreii, spuneam, s-au consacrat in domeniile stiintei, artei, creatiei industriale, comertului. Mult mai tarziu s-a recunoscut ca ei au fost cetateni absolut loiali, n-au ezitat sa intre in razboi, daca tara o cerea, sa-si sacrifice, la nevoie, chiar viata. Pe masura ce istoria evolueaza, descoperim tot mai multi eroi, oameni care si-au jertfit viata pentru tara noastra, in randul evreilor. Si trebuie sa subliniez ca cercetarile de istorie evreiasca avanseaza cu o rapiditate mare si in tara noastra si in alte tari. Mai ales ca, in acest moment chiar, cooperam, in trei universitati, cu trei institute de studiere a istoriei evreilor in Romania. Si, privind lucrurile pe un plan mai larg, va amintesc, in aceasta clipa, cate eforturi s-au facut in Germania, timp de 40 de ani, pentru a recunoaste un fapt care a fost atacat in anii '30. Si anume, participarea evreilor la cultura germana, care avea sa dea, practic, pentru o vreme, forma culturii europene academice. Astazi, este un fapt atestat: cele mai importante creatii culturale ale Germaniei - in filosofie, muzica, literatura - se datoreaza unei interactiuni foarte productive cu intelectualitatea evreiasca de acolo. Noi putem spune ca, daca acest lucru este valabil in cazul Germaniei, este cu atat mai valabil pentru tarile care, in mod fatal, n-au fost situate in centrul culturii europene, nici macar geografic. In aceste clipe, in care ne gandim la prezenta, la evolutia, la istoria concetatenilor nostri evrei in mijlocul poporului roman, desigur, gandurile ne aluneca si la situatia actuala [...]. Astazi, o mare comunitate evreiasca, originara din Romania, traieste in Israel. Dupa cum, multi evrei din Romania traiesc in America sau in alte locuri. As elogia in aceste clipe doua lucruri: soliditatea legaturilor pe care concetatenii nostri evrei le-au pastrat cu Romania si o foarte sanatoasa nostalgie. Ne intalnim cu multi dintre ei, filosofi, politicieni de cea mai mare anvergura, si-si marturisesc aceasta nostalgie. Si in al doilea rand, elogiez cu toata sinceritatea ceea ce s-a facut si se face pentru dezvoltarea Statului Israel de azi, in materie de economie, democratie, stiinta si tehnologie. Si, in acest sens, as sublinia cat de mult pretuim realizarile Israelului, cat de profund si sincer este interesul de a coopera cu excelentele institutii, cu excelentii parteneri, cetatenii Statului Israel. Doresc sa inchei exprimand omagiile noastre pentru eroii evrei".

Av. IULIAN SORIN

"Este impresionant sa asistam aici, in Cimitirul Evreiesc "Filantropia", la o solemnitate ce omagiaza eroismul militarilor evrei care au luptat cot la cot cu militarii romani pentru neatarnarea, pentru reintregirea patriei comune, Romania. Sase veacuri de convietuire intre populatia evreiasca si poporul roman au fost sase veacuri de convietuire frateasca intr-o pasnica si rodnica colaborare. Daca, in decursul istoriei, au fost nori negri si furtuni care au intunecat dramatic aceste relatii, ele nu au fost in stare sa le anuleze. Si prezenta unui esalon reprezentativ al armatei romane la aceasta solemnitate, prezenta unor parlamentari, a unor membri ai Guvernului invedereaza realele sentimente pe care poporul roman le are in strafundul constiintei si inimii sale fata de contributia evreilor la dezvoltarea Romaniei. Sa stiti ca marturie nu sunt numai aceste doua monumente dedicate eroilor care s-au jertfit pentru patria romana. Daca veti vizita acest cimitir, veti intalni mormintele multor distinse personalitati ale vietii culturale, stiintifice, artistice, economice, ale caror contributii au insemnat caramizi la temelia si propasirea Romaniei. Mi se pare semnificativ faptul ca, in razboiul de neatarnare de la 1877, evreii nu aveau cetatenia statului. Si, cu toate acestea, voluntari evrei au participat la acest razboi, cu un apreciabil aport. Ar fi numai de amintit despre Ambulantele «Zion», care au adus alinare celor raniti, dar si despre participarea cu arma in mana, cum a fost a lui Mauriciu Brociner, subofiter evreu, care, alaturi de capitanul Valter Maracineanu, a luptat pentru cucerirea redutei Grivita. Si, dupa caderea eroica a lui Valter Maracineanu, a fost cel care a condus asaltul pentru cucerirea redutei, unde a infipt drapelul romanesc. Pentru faptele sale de vitejie, Mauriciu Brociner a fost avansat ofiter pe front. Osemintele sale odihnesc, de asemenea, in acest cimitir. In primul razboi mondial, cand inca nu capatasera dreptul de cetatenie, evreii au fost prezenti pe front in proportie de peste 10% din efectivul populatiei evreiesti de atunci. Ceea ce echivaleaza chiar cu procentul poporului roman participant la aceste lupte. Acestea nu sunt vorbe, acestea nu sunt o literatura lipsita de continut. Ci acestea sunt faptele istorice si istoria le-a retinut. In numele F.C.E.R., al domnului academician Nicolae Cajal, presedintele Federatiei, si al Marelui Rabin Menachem Hacohen, amandoi absenti din tara si neputand participa la aceasta solemnitate, ingaduiti-mi sa va aduc un calduros salut si multumiri cordiale pentru prezenta Dvs. si pentru semnificatia acestei prezente. Doresc ca si in viitor sa avem parte de aceeasi buna convietuire, spre binele patriei noastre comune, Romania".